+ 17°C

De vizitat în Alba

Acasă / Definiția liniștii: mănăstirea Lupșa

Definiția liniștii: mănăstirea Lupșa

Publicat în: 12 Mar. 2017
Autor: Rares Tileaga

Pe șoseaua care duce de la Câmpeni la Turda, în sudul Muntelui Mare, veți trece prin Lupșa. La prima vedere, pare un sat de munte ca oricare altul; case lângă drum, unele mai vechi, altele mai noi, belșug de vegetație, câteva pensiuni ici-colo și cam atât. De fapt, s-ar putea să confundați Lupșa cu celelalte sate prin care treceți în acea zonă. Există, însă, ceva care distinge această așezare de oricare alta din Apuseni. Iar acel ceva, unic, remarcabil prin tihna sa, e mănăstirea Lupșa. Din Alba Iulia, veți face două ore cu mașina, așadar nu vă refuzați acest excurs duhovnicesc, mai ales în Postul Mare. Aici, liniștea și refugiul sunt depline.

 

Biserica de lemn a mănăstirii Lupșa / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Biserica de lemn a mănăstirii Lupșa / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

În curtea mănăstirii, veți zări o bisericuță de lemn, care este, de fapt, una dintre cele mai vechi din Transilvania. În anul 1429 avea să fie pusă piatra de temelie, de către monahii pustnici din Țara Moților, mănăstirea având încă de pe atunci mare rol duhovnicesc pentru întreaga regiune moțească. De altfel, era singura mănăstire din acest ținut profund ortodox, viața așezământului fiind animată de școala desfășurată, aici, în chilii. O bună relația avea, totodată, cu unele lăcașuri de cult din Maramureș și Bucovina, de la care primea cărți de slujbă. De asemenea, mănăstirea cuprindea un atelier de pictură e sticlă.

 

Tavanul pictat al bisericuței / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Tavanul pictat al bisericuței / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Anul 1820 a însemnat, însă, sfârșitul acestor dezvoltări. Mănăstirea avea să fie desființată, iar călugării, izgoniți de către habsburgi. Biserica a fost ulterior folosită de către greco-catolici, până în 1948, an în care le-a revenit ortodocşilor. Astăzi, ea este din nou mănăstire de călugări, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”. Este clădită din lemn tare de stejar şi are formă de navă. Inițial, lăcașul avea doar altar şi naos, dar în 1810 i s-au adăugat pronaosul şi turnul-clopotniță. Alături au fost construite recent alte câteva clădiri (biserică nouă, stăreţie, chilii, trapeză, bucătărie).

 

Ceea ce vă va reține atenția este, însă, statura albă, zveltă a bisericuței vechi, cu ferestruici înguste și acoperiș țuguiat. Tencuită și zugrăvită în alb, pare biserică de zid. În realitate, însă, este construită integral din lemn, iar poziționarea sa, în mijlocul unei curți pline de molizi bătrâni și înalți, este cât se poate de odihnitoare. Veți simți, la Lupșa, că ați ajuns într-un mic rai pământesc.

 

Acces la mănăstirea Lupșa

 

Rută: Alba Iulia – Abrud (DN 74) – Câmpeni (DN 74 A) – Lupșa (DN 75) Distanţă de la Alba Iulia la colecția muzeală din Lupșa: 85 km

Durată: aproximativ 1 oră și 40 minute, fără popasuri

 

Florian-Rareș Tileagă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Viziteaza Alba Iulia