„Pianta d’ Alba Iulia“ ne aduce in fata o Cetate in forma de patrat, aceeasi cu a castrului roman peste care a fost ridicata.

Planul stampa lasat de italianul Luigi Ferdinando Marsigli este datat in 1687 și este prima imagine cunoscuta a Cetatii medievale din Alba Iulia. Orasul si incinta fortificatiei sunt redate in linii generale, dar precise.
Izvorul cartografic ne permite sa reconstituim traseele pe care le puteau urma calatorii straini pentru a intra in Cetatea medievala, care avea doua porti gemene, cu nume de sfinti militari. Accesul principal se facea prin poarta Sf. Gheorghe, aflata la rasarit, care „privea“ spre raurile Mures si Ampoi, iar dinspre apus pe poarta Sf. Mihail, care „privea“ spre oras (n.a. pana in 1715, orasul medieval s-a dezvoltat pe terasa pe care se afla acum Cetatea bastionara si cartierul „Platoul romanilor“). Cele doua cai de acces, folosite si de antici, au fost pastrate de medievali pana la inlocuirea vechii Cetati cu cea de tip Vauban, brandul orasului in zilele noastre. In planul lui Marsigli regasim pe laturile de sud, vest si nord ale Cetatii un sant de aparare, traversat de trei poduri, pe care se asigura legatura cu exteriorul. Primul se afla in fata Portii de vest, al doilea in dreptul actualei Catedrale a Incoronarii, iar ultimul in dreptul Palatului Principilor.

„Pianta d’Alba Iulia“ ne permite sa aflam si care erau monumentele civile si religioase care aveau potential de a impresiona strainii ce ajungeau in interiorul Cetatii in acea perioada si care se pastreaza si in zilele noastre: Catedrala Romano-Catolica, Palatul Princiar, Palatul Apor.

La 24 de ani dupa „Pianta d’ Alba Iulia“,  a fost intocmit cel mai important plan topografic care ne permite cunoasterea mai detaliata a orasului medieval Alba Iulia. Documentul poarta tot semnatura unui italian, Giovani Morando Visconti. Pe planul din 1711 sunt mai bine conturate doua obiective turistice, avant la lettre: Palatul princiar cu cele trei curti interioare și Catedrala Romano-Catolica.

Hartile lasate de cei doi italieni, ambele anterioare ridicarii fortificatiei bationare, ne arata ca planul si zidurile Cetatii medievale au origini romane.

Cele spuse mai sus sunt inca o dovada ca la Alba Iulia este posibila intoarcerea in timp. Cetatea Alba Carolina (link activ https://viziteazaalbaiulia.ro/trasee-turistice-in-cetatea-albei-iulia/) este locul in care istoria s-a incapatanat sa renasca si sa se „manifeste“ spiritual la timpul prezent.