La o primă vedere, orașul minier Abrud poate părea... antituristic. Adică îmbătrânit, sărăcăcios, neofertant. La o privire mai atentă, însă, pe care doar niște ochi avizați o pot avea, Abrudul prinde contur. Pe malul râului cu acelaşi nume, la poalele Dealului Ştiurt, Abrudul e un spaţiu străvechi și valoros al Apusenilor. Părtaş la frământări istorice, Abrud e oraşul care a purtat pecetea evenimentelor revoluţionare de la 1848. Haideți la Abrud şi gustați istoria în aerul de urbe veche, cu străduţe înguste şi case de secol XVIII.
Atestat în 1271, Abrudul are un trecut milenar, dezvoltat din exploatările de aur încă din epoca romană. De fapt, numele oraşului vine de la denumirea dacică abrudiom, care însemna aur. Apusenii erau vestiţi pentru bogăţia în metale nobile, iar Abrudul definea însuși centrul operaţiunilor miniere din Dacia. Chiar şi azi, una din ocupaţiile localnicilor a rămas mineritul. Abrudul, însă, e un oraș definit în principal prin tulburările sociale ale istoriei, ce l-au marcat treptat: participarea la mişcarea lui Sofronie (1759 - 1761), răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan şi Revoluţia de la 1848. Tot acolo, în 1868, a luat naştere Despărţământul ASTREI.
Explorând oraşul, veți descoperi busturi, monumente şi plăci comemorative ridicate pe pereţi de clădiri, cândva locuite de personalităţi care au marcat evenimentele istorice de acolo. Deși dezolant, oarecum, datorită multor clădiri istorice încă nerestaurate, Abrudul oferă totuși peisaje citadine de-a dreptul romantice, ce vă vor deschide pagini palpabile de istorie şi cultură. Veți remarca busturile ridicate în memoria unor personalităţi ca Ioan Buteanu (unul din conducătorii revoluţionarilor transilvăneni de la 1848), Horea, Avram Iancu sau monumentul Abrud (sculptură de Gheorghe Adoc), ca simbol a 2.000 de existență a urbei și a 750 de ani de la prima atestare documentară.
Păşiți pe străduţele istorice şi veți descoperi case cu povești unice, în care fie au fost prinşi şi reţinuţi Ioan Buteanu și prefectul Petru Dobra, în 1848, fie au locuit compozitorul Bela Bartok sau dr. Alexandru Borza (întemeietor al Grădinii Botanice din Cluj și inițiator al primei legi românești de ocrotire a naturii).
Biserica romano-catolică din Abrud. Se află în centru și o veți recunoaște după turnul înalt, masiv ca
un turn de fortăreață. Ridicat încă din secolul al XIII-lea, de către coloniștii germani, uriașul edificiu se impune prin fuziunea armonioasă a goticului flamboaiant al exteriorului (prin portalul vestic, păstrat în formă originală) cu barocul interiorului, vizibil în calotele boeme și în arcele descărcate pe pilaștrii masivi. Picturi murale împodobesc interiorul, înlocuindu-le pe cele realizate în secolele XIV și XV, așadar înainte de evenimentele de la 1848. Biserica e, astfel, încă o mărturie a istoriei zbuciumate din Transilvania, fiind mereu supusă transformărilor arhitectonice.
Acces la Abrud
Rută: Alba Iulia – Abrud (DN 74)
Distanţă de la Alba Iulia la Abrud: 65 km
Durată: aproximativ 1 ore și 20 minute
Florian-Rareș Tileagă