Acasă / Alba Iulia – Bine aţi venit în #CealaltăCapitală

Alba Iulia – Bine aţi venit în #CealaltăCapitală

Alba Iulia spune povestea vechimii sale europene, începând cu civilizația romană care a avut aici un loc și un rol însemnate. Romanii au întemeiat aici două oraşe cu numele de Apulum (n.a. denumirea latină a orașului Alba Iulia). Fiecare a  ocupat o suprafaţă întinsă în zonele sudice şi estice ale orașului actual. Aşezările civile de la Apulum, constituite în jurul castrului Legiunii a XIII-a Gemina, au format cel mai important centru urban al Daciei Romane. Elementele descoperite de arheologi sunt valorificate turistic în incinta Traseului celor trei fortificații, pe artera principală a Cetății, strada Mihai Viteazul , și în Piața Cetății. Din cele două oraşe întemeiate aici de romani, a rămas doar unul …

Perioada de înflorire urbană a Apulumului a durat mai puțin de 200 de ani, fiind zruncinată din temelii de năvălirile popoarelor migratoare. Au urmat alți 600 de ani de decădere. Reintrarea pe scena istorie s-a făcut timid, cu pași mărunți.

Abandonate în secolul al III-lea, ruinele castrului de la Apulum și edificiile din incintă vor primi noi destinații abia la începutul evului mediu. Pe ruinele castrului roman au fost ridicate zidurile unei alte fortificaţii-Cetatea medievală. În zilele noastre mai  sunt vizibile bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea pe latura de sud. Bastionul sașilor, spre exemplu, este valorificat turistic în cadrul Traseul celor Trei Fortificații. Bastionul Saşilor a fost partea reuşită a unui proiect mai amplu de înzestrare a Cetăţii medievale cu patru bastioane de apărare, la care ar fi trebuit să contribuie principele Transilvaniei şi cele trei naţiuni politice, sașii, nobilii și secuii. Numai principele și sașii au reușit să construiască bastioanele de pe latura de sud a cetății, ambele integrate astăzi în Cetatea Alba Carolina.

În colţul sud-vestic al fostului castru de legiune au fost înălțate două biserici timpurii: o rotondă şi o basilică de tip răsăritean. Este locul unde s-au  pus bazele viitorului centru episcopal în jurul căruia s-a dezvoltat în timp o intensă viaţă urbană. Până în secolul al XIV-lea, catedrala romano-catolică de la Alba Iulia a fost cea mai mare construcţie religioasă din Transilvania. În zilele noastre este cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze, aceasta fiind și cea mai veche clădire din Alba Iulia şi din judeţul Alba, ridicată la începutul secolului al XIII-lea. În același timp, este cea mai lungă din România, având 93 metri în ax, ea fiind și cea mai înalta clădire din Alba Iulia și din județul Alba, prin turnul care măsoară 56,7 de metri.

Alba Iulia a fost timp de un mileniu capitala religioasă a Transilvaniei, a uneia sau a mai multor confesiuni. În structura morală,  dar şi fizică a Cetății Alba Iulia este vizibil cu ochiul liber rolul pe care l-a avut religia. În centrul fortificației ridicate de austrieci în urmă cu 300 de ani, tronează și-n zilele noastre două bijuterii arhitectonice-Catedrala Romano-Catolică și Catedrala Încoronării. Prima  înglobează toate stilurile utilizate între secolele X şi XVIII, la loc de cinste fiind romanicul. A doua, în stil  brâncovenesc, a fost ridicată în timp-record  pentru a găzdui încoronarea regilor României, Ferdinand și Maria, ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922. Chiar dacă prin istorie şi destinaţie sunt opuse,  prin simbolism  întăresc reputația orașului de „leagăn al culturilor” (n.a. românii şi maghiarii coabitează aici de circa un mileniu).

Alba Iulia a fost  timp de circa o sută cincizeci de ani, capitală politică a Principatului Transilvaniei (perioada în care Transilvania era cvasi-independentă), cu epicentrul aflat în  Palatul princiar. Edificiul și-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia. Se înțelege de la sine că reședința principilor a constituit pe parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politice din Transilvania. Pentru acestă etapă de maximă importanță istorică a Palatului, trebuie să avem în vedere întregul complex, cu trei curți, adică inclusiv zona Palatului episcopal de astăzi. Palatul din zilele noastre reprezintă aproximativ 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă când  i-a găzduit pe „craii Ardealului“. În prezent, este în conservare, iar specialiștii cercetează în teren urmele ascunse ale măreției de altădată. Aici va fi înființat primul muzeu dedicat Pincipatului Transilvaniei.

Cea de-a treia fortificație a orașului, Cetatea Alba Carolina,  este cea mai mare cetate din România, perfect conservată de peste 300 de ani. Unul dintre aspectele care fac unică Cetatea Alba Carolina este succesiunea celor șase porți situate pe axa est-vest, pe flancul sudic al fortificației. Merită să urmați Traseul Porților Cetății, care vă duce de la Poarta I, aflată în Răsărit, până la Poarta a VI-a, aflată la Apus. Adică  traseul care vă poartă prin dreptul Sălii Unirii, a Muzeului Național al Unirii, a Palatului Principilor Transilvaniei și prin dreptul celor două catedrale, Catedrala Romano-Catolică și Catedrala Încoronării. Un bun prilej pentru a descifra stilul arhitectural și decorul sculptural.

1600 și 1918 sunt două momente majore în care Alba Iulia s-a intersectat cu istoria mare. Primul l-a avut în prim plan pe Mihai Vteazul și este apreciat de către istorici ca o unire efemeră, și întrucâtva conjucturală. De la Alba Iulia, din Palatul Principilor, voievodul a condus destinele Principatului Transilvaniei, dar și ale Moldovei și Țării Românești.

După trei secole frământate Alba Iulia a primit cinstea de a fi orașul care i-a dăruit Romaniei identitatea! Aici s-a semnat  în 1918 documentul prin care Transilvania s-a unit cu România, motiv pentru care  este privit, de un secol,  drept capitala simbolică a României. În acest context, a primit recent sloganul turistic de „Cealaltă Capitală”.

Excelenta organizare a Gărzii Naţionale a reprezentat unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă în 1918 ca loc de desfăşurare a Marii Adunări Naţionale, ce avea să hotărască Unirea Transilvaniei cu România.

În zilele noastre, Unirea de la 1918 este valorificată și prin metoda modernă a reenactment-ului. Una dintre trupe este tocmai Garda Națională, reconstituită printr-un proiect al Muzeului Național al Unirii, formată din zece soldați.

Viziteaza Alba Iulia