În Italia se spune că „toate drumurile duc la Roma”. În România expresia echivalentă spune că „orice român trebuie să ajungă măcar o dată în viață la Alba Iulia”. Este un oraș al emoțiilor, un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român sau strain, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.
În cadrul campaniei #AlbaIulia100, derulată de blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro, vă prezentăm și obiectivele, locurile din Alba Iulia care amintesc de 1918. Este unul dintre momentele majore în care Alba Iulia s-a intresecat cu istoria mare a României.
Mai jos, vă prezentăm motivele pentru care merită să le vizitați:
Alba Iulia este orașul care i-a dăruit Romaniei identitatea! Aici s-a semnat în 1918 documentul prin care Transilvania s-a unit cu România, motiv pentru care este privit, de un secol, drept capitala simbolică a României.
Ca să pășiți pe urmele celor peste 100.000 de români veniţi la Marea Adunare Naţională ținută la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Mulţimile au intrat în oraș atât pe la Poarta I a Cetăţii bastionare, cât și prin partea de vest a fortificaţiei, pentru a ajunge pe aşa numitul „Câmp al lui Horea“, actualul Platou al Romanilor, din faţa Catedralei Încoronării;
Ca să intrați în Sala Unirii, clădirea simbol și locul de pelerinaj a tuturor românilor. Deși Sala a intrat într-un amplu proces de restaurare, poate fi vizitată de localnici și turiști, după același program, marți-dumnică 10.00-17.00, intrarea fiind gratuită. După ce Sala va fi închisă, publicul va putea vedea obiectele și documentele momentului 1918 în expoziția de bază a Muzeului Național al Unirii ;
Pentru a afla povestea lui Samoilă Mârza, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“. Imaginea evenimentelor din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia este desfășurată în trei instantanee reprezentând masele venite la Marea Adunare Naţională şi în alte două, reprezentând tribunele oficiale. Puteți afla povestea fotografului din gura muzeografului Rareș Diodiu, reenactorul care-i duce faima mai departe. Puteți vedea aparatul fotografic cu burduf, expus în Sala Unirii cu care a realizat fotografiile de importanță istorică.
Reenactorul care-l interpretează pe Samoilă Mârza/Credite foto: Ionuț Văidean
Cum spațiul central al Sălii este dedicat momentului 1918, puteți citi textul documentului de căpătâi al Unirii, gravat pe peretele interior: Rezoluția Unirii citită în plenul Adunării de către Vasile Goldiș, în 1 Decembrie 1918;
Veți putea citi textul în limba latină, formulat de istoricul Ioan Lupaș, care în traducere, spune: „În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc a fost proclamată pe vecie și în mod irevocabil, prin dorința solemnă și unanimă a poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-Românie. Amintirea acestui eveniment să fie eternă.“ Un text care marchează pe vecie rolul istoric pe care l-a avut Sala Unirii în 1918.
Pentru că Sala Unirii este străjuită de o galerie de 21 busturi ale fruntaşilor de la 1918, veți putea cunoaște numele bărbaților cu funcții politice, militare, ecleziastice și culturale care au contribuit la realizarea actului istoric pe care-l sărbătorim în acest an. Amplul proces de restaurare va include și reorganizarea busturilor. Cele aflate în prezent în partea dinspre Parcul Cetății vor fi relocate în fața Sălii și se va crea un lapidariu.
Excelenta organizare a Gărzii Naţionale a reprezentat unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă în noiembrie 1918 ca loc de desfăşurare a Marii Adunări Naţionale, ce avea să hotărască Unirea Transilvaniei cu România. Veți putea asista la reprezentațiile Gărzii Naționale de la Alba Iulia, oferite de trupa reconstituită printr-un proiect al Muzeului Național al Unirii, formată din zece soldați, aflați sub comanda lui Florian Medrea, interpretat de istoricul Tudor Roșu;
O parte din reenactorii din trupele Garda Națională și Personalitățile Unirii/Credite foto: Ionuț Văidean
Vă veți putea „întâlni“ cu zece personalități ale Unirii, chiar personalitățile cheie implicate în actul Unirii Transilvaniei cu România, de la care aveți ocazia să aflați cum s-au derulat secvențe importante ale evenimentelor petrecute aici în 1918. Vorbim de: Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voevod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop și Samoilă Mârza. Sunt personaje reconstituite tot print-un proiect al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia;
Dar veți putea vizita și Catedrala Încoronării, veritabil simbol al desăvârșirii Unirii. Edificiul în stil brâncovenesc, ridicat după Unirea Transilvaniei cu România, oferă o minunată perspectiva asupra Platoului Romanilor, locul pe care s-au strâns la 1 Decembrie 1918, cei peste 100.000 de români participanți la marele eveniment istoric;
Veți pătrunde în Catedrala Încoronării, în primul și cel mai important lăcăș de cult ridicat în Transilvania după Marea Unire, între 1921-1922. O imagine de epoca, datată 27 aprilie 1921, surprinde tocmai vizită Regelui Ferdinand și a Reginei Maria pe șantierul Catedralei;
Veți descoperi un monument, care prin stilul arhitecturii sale, răspundea ideologiei politico-naționale a vremii, ca parte a curentului inițiat de întemeietorul Școlii naționale românești de arhitectură, Ion Mincu;
Dar în același timp veți descoperi analogiile acesteia cu vechea biserica a Curții Domnești din Târgoviște;
Veți putea admira și surprinde fotografic decorul pictural care înfăţişează teme clasice ale iconografiei bizantine, ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, același care a realizat și pictura de la Ateneul Român;
La intrarea în pronaosul Catedralei veți vedea portretele votive ale domnitorului Mihai Viteazul și a doamnei Stanca, ctitori ai Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului în anul 1597;
Fiind chiar Catedrala ridicată pentru Încoronarea Regilor României Mari, veți putea admira și portretele Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, pictate de o parte și de altă a intrării în naos;
Veți vedea chiar și busturile suveranilor amplasate în stînga și în dreapta turnului clopotniță, integrat complexului arhitectonic al catedralei.
Veți putea apoi trece prin arcul trasat peste timp, în 1922, pentru a lega definitiv Unirea efemeră a lui Mihai Viteazul, de la 1600, cu Unirea din 1918, sub Ferdinand regele tuturor românilor.
Puteți păși prin locurile prin care au trecut în ziua Încoronării: Regina Elisabeta a Greciei și altețele regale, Principesa Beatrice de Bourbon, viitorul Rege George al VI-lea al Angliei (n.a. tatăl actualei Regine Elisabeta a II-a), fiicele regelui Ferdinand și ale Reginei Maria a Iugoslaviei, ducele de Genova și infantele de Bourbon.
În același loc au asistat ca martori la Încoronare miniștrii plenipotentiari ai SUA și Japoniei, respectiv nunțiul apostolic, din partea Vaticanului, dar și figuri militare de talie europeană precum generalul Henry Berthelot, fără a-i ignora pe cei 15.000 de militari și peste 30.000 de civili prezenți.
Alba Iulia, orașul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de aproape un secol, drept capitala simbolică a României și în acest context, a primit recent sloganul turistic de „Cealaltă Capitală”.
Despre campania #AlbaIulia100
Blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro, a lansat campania #AlbaIulia100 , un amplu proiect editorial dedicat marcării unui secol de la Unirea Transilvaniei cu România, act hotărât la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918.
Pe parcursul anului 2018, vom prezenta cel puțin 100 de articole care aduc în atenție rolul cheie pe care l-a avut Alba Iulia în „ecuația“ Unirii din 1918, oamenii care au făcut Unirea, evenimentele care vor avea loc în acest an în Orașul Unirii, dar și potențialul său turistic. Proiectul va avea și o componentă video. Este doar una dintre pârghiile prin care cinstim, în anul Centenarului, orașul care i-a dăruit României identitatea.
Credite foto: Municipiul Alba Iulia
Sinteză realizată de Nicu Neag