Unul dintre momentele simbolice ale zilei de 1 decembrie 2018 la Alba Iulia a fost cel de reconstituire a Marii Adunări Naţionale. Tot cu această ocazie au fost readuse în atenţie discursurile episcopilor Miron Cristea şi Iuliu Hossu, doi dintre oratorii Adunării din 1918. 

1 decembrie 2018, Alba Iulia, Esplanda Catedralei Încoronării

Un număr de aproximativ 3.000 de români din 14 judeţe ale Transilvaniei, dar şi din alte zone istorice ale României şi din diaspora au răspuns provocării şi s-au adunat pe Esplanada  Catedralei Încoronării.

Pe lângă delegaţi în costume populare şi oficilităţi au fost prezenţi şi reenactorii din Garda Naţională de la Alba Iulia, trupă înfiinţată printr-un proiect al Muzeului Naţional al Unirii.

În timp ce participanţii strângeau rândurile, din tribună răsuna „Deşteaptă-te, Române!“ .

Introducerea în atmosfera zilei de 1 decembrie 1918 i-a revenit comandantului trupei de reenactment Garda Naţională de la Alba Iulia, Florian Medrea, interpretat de istoricul Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unirii.

Istoricul le-a explicat cum s-au petrecut lucrurile în ziua de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, pe fostul câmp al lui Horea, actualul Parc al Unirii. Atunci, în această zonă din partea de vest a Cetăţii au fost amenajate patru tribune. A fost locul din care elitele vremii au explicat oamenilor ce se hotărâse în Casina militară, actuala Sală  a Unirii.

Doi dintre oratorii Adunării din 1918 au luat cuvântul în faţa mulţimii adunate pe Esplanda Catedralei Încoronării, 100 de ani mai târziu. Mă refer la episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, întruchipaţi de personajele cu aceleaşi nume din trupa de reenactment a Muzeului Naţional al Unirii,  prin care au fost aduse la „viață“ zece personalități ale Unirii.

La fel ca în urmă cu 100 de ani, discursul lui Miron Cristea nu a fost dominat de un lexic religios sau bisericesc;  a fost unul eminamente politic. Acest fapt reflectă intensa angajare politică naţională a arhiereului.  Nu acelaşi lucru se poate spune despre Iuliu Hossu, care a combinat enunţurile religioase cu cele politice într-o mistică naţionalistă sui generis. El a vorbit despre „Buna Vestire a Unirii” şi, într-un limbaj pascal, despre „ceasul plinirii vremii”. Lui i-a revenit şi misiunea de a prezenta mulţimii textul Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale.

Oratorii Adunării din 1918

Oratorii care au luat cuvântul în actuala Sală a Unirii în 1 decembrie 1918 au fost:  Ştefan Cicio Pop, preşedinte al Consiliului Central Naţional Român, Ioan Suciu, raportorul Adunării, Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iosif Jumanca, Alexandru Vaida Voevod, Ioan I. Papp, episcop ortodox al Aradului.

Trei dintre cei 11 oratori ai Adunării au vorbit doar afară, în faţa simplilor participanţi, pe locul cunoscut atunci drept „Câmpul lui Horea”, Parcul Unirii în zilele noastre. Mă refer la episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi avocatul Aurel Vlad.

Datorită numărului mare al publicului, audienţa de care s-au bucurat cei trei oratori a fost limitată, fiecare dintre ei neputând fi auziţi, cel mai probabil, decât de grupul din imediata apropiere.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  care a decis Unirea Transilvaniei cu România, se estimează că au participat  peste 100.000 de români. Merită subliniat faptul că orașul avea atunci 10.000 de locuitori și două hoteluri.

Printre cei 100.000 de români s-a aflat şi Samoilă Mârza. A fost singurul care a avut un aparat de fotografiat și a imortalizat Marea Adunare Națională, motiv pentru care și-a  primit renumele de „fotograful Unirii“.

Alba Iulia, orașul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de  un secol,  drept capitala simbolică a României și în acest context, a primit recent sloganul turistic de „Cealaltă Capitală”.

#AlbaIulia100

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #AlbaIulia100, derulată de  blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro. Este  un amplu proiect editorial dedicat marcării unui secol de la Unirea Transilvaniei cu România, act hotărât la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Pe parcursul anului 2018, vom prezenta cel puțin 100 de articole care aduc în atenție rolul cheie pe care l-a avut Alba Iulia în „ecuația“ Unirii din 1918, oamenii care au făcut Unirea, evenimentele care au loc în acest an în Orașul Unirii, potențialul său turistic, dar şi aplicaţiile smart care ne permit să (re)descoperim oraşul Unirii într-un mod interactiv. Proiectul are și o importantă componentă video. Este doar una dintre pârghiile prin care cinstim, în anul Centenarului, orașul care i-a dăruit României identitatea.

Imagini  articol: Participanţi la reconstituirea Marii Adunări Naţionale/Sursa foto: Ionuţ Văidean

Sursa fotografiilor de epocă  : http://memoriaurbis.apulum.ro/ro,  proiect finanţat de Primăria Municipiului Alba Iulia.