Opera francezului, cu portrete ale unor personalități din viață culturală, voievozi și domnitori români,  poate fi subiectul unui roman de aventură. Restaurarea sa şi reamplasarea în Sala Unirii marchează tocmai finalul fericit al romanului.

Unul dintre elementele care va captiva vizitatorii Sălii Unirii va fi, cu siguranţă, pictura realizată de Pierre-Bellet. Vorbim de două nișe care sunt pictate cu portrete ale unor personalități din viață culturală, voievozi și domnitori români. Cele două arce sunt realizate în tehnica ulei pe pânză.

Opera francezului a fost reamplasată recent în încăperea centrală a Sălii Unirii.

Tăiată în bucăți și ascunsă după un dulap

Povestea a început în 1920, odată cu primele lucrări de schimbare la față a fostei casine militare din Cetatea Alba Iulia, care a primit după 1918 numele de Sala Unirii. Denumirea face trimitere la momentul 1 decembrie 1918, când în această sala s-a luat decizia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei cu România.

Sala urma să găzduiască un alt eveniment de referință – dineul oficial care marca Încoronarea suveranilor României Mari, Ferdinand și Maria, din 15 octombrie 1922. Edificiul a suferit modificări atât la exterior, cât și în interior. Intrarea principala, dinspre vest, a primit formă unui arc de triumf, pe care apare inscripția în limba latină ce amintește și în zilele noastre de momentul Unirii. În sala principala au fost create două nișe care au fost pictate cu portrete ale unor personalități din viață culturală, voievozi și domnitori români. Cele două arce pictate au fost realizate în tehnică ulei pe pânză de către pictorul francez Pierre-Bellet.

Opera francezului a „supraviețuit“ în Sala Unirii până în 1948, când s-a considerat că nu este reprezentativă pentru regimul comunist. Tot atunci, a primit și lovitura de grație. Pictura a fost tăiată cu baionetele și aruncată pe jos. I s-a găsit și o „utilitate“ practică: bucățile s-au folosit la capitonarea ușilor și ferestrelor Sălii Unirii.

Nici aici n-a stat prea mult. Pentru a fi ferită de „ochii“ vigilenți ai regimului comunist, bucățile de pictură au fost ascunse după un dulap în laboratorul de arheologie al Muzeului Național al Unirii. Și acolo au rămas, până în urmă cu câţiva ani, când au fost descoperite întâmplător de un angajat al Muzeului.

Cel mai mare proces de restaurare

Din pictură originală cu lățimea de 158 centimetri, lungimea de 864 centimetri și înălțimea de 432 centimetri, au mai rămas doar câteva bucăți.

Muzeul Național al Unirii a lansat, în 2015, provocarea restaurării picturii lui Pierre-Bellet. A răspuns afirmativ o echipa de cinci restauratori de la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu. Așa a început cel mai mare „proiect de restaurare pictură al laboratoarelor Brukenthal, cu o complexitate fără precedent, atât în activitatea de restaurare a Muzeului, cât și la nivel național“, după cum apreciază chiar reprezentanții „Brukenthal”.

Restauratorii au primit picturile originale cu Horea, Cloșca și Crișan, Traian , Decebal și Avram Iancu. Din cele 12 picturi originale cu domnitori români, s-au păstrat doar cinci: Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu, Știrbei.

Cum au fost recuperate celelalte? Restauratorii au fost nevoiti să facă o amplă documentare pentru a găsi sursele de inspiraţie de la care a pornit pictorul francez, după cum ne asigură Ioan Muntean, unul dintre restauratori.

Ulterior, au fost pictate personalităţi ca: Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir, Mihail Sturdza, Gheorghe Bibescu.

Munca de restaurare a durat un an. Și costurile proiectului sunt pe masură, 100.000 lei.

Acces Sala Unirii de Ziua Naţională

Sala Unirii nu poate fi vizitată acum de către public, întrucât aici se derulează un amplu proiect de restaurare şi reamenajare. Va fi redeschisă oficial doar  la  1 Decembrie. Data ar urma să coincidă cu lansarea celui mai important produs cultural-turistic naţional din România.

Sala va fi deschisă sâmbătă, 1 decembrie între orele 13.00-05.00, iar duminică 2 decembrie, între orele 08.00 - 19.00.

Intrarea este liberă.

#AlbaIulia100

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #AlbaIulia100, derulată de  blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro. Este  un amplu proiect editorial dedicat marcării unui secol de la Unirea Transilvaniei cu România, act hotărât la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Pe parcursul anului 2018, vom prezenta articole care aduc în atenție rolul cheie pe care l-a avut Alba Iulia în „ecuația“ Unirii din 1918, oamenii care au făcut Unirea, evenimentele care au loc în acest an în Orașul Unirii, potențialul său turistic, dar şi aplicaţiile smart care ne permit să (re)descoperim oraşul Unirii într-un mod interactiv. Proiectul are și o importantă componentă video. Este doar una dintre pârghiile prin care cinstim, în anul Centenarului, orașul care i-a dăruit României identitatea.