+ 3°C

De vizitat în Alba

Acasă / Blaj. Esență românească

Blaj. Esență românească

Publicat în: 6 nov.. 2017
Autor: Rares Tileaga

Cât timp scriem românește, îi datorăm Blajului un respect aparte. Spunem asta, întrucât Școlii Ardelene, născută la Blaj, i se datorează actuala scriere românească. Pe baza argumentelor istorice şi filologice, reprezentanţii Şcolii Ardelene au susţinut originea latină a românilor transilvăneni şi continuitatea lor pe aceste meleaguri, impunând înlocuirea scrierii chirilice (caracterele slave) cu grafia latină în limba română.

Inscripție la Blaj / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Centrul cultural al vechii Transilvanii a fost mult timp la Blaj. Este oraşul unde episcopul greco-catolic Inochentie Micu-Klein a aşezat piatra de temelie a şcolilor care au influenţat definitiv destinul intelectual al noilor generaţii de tineri români. Printre aceştia se numărau Ion Budai Deleanu, Axente Sever sau Ion Agârbiceanu, iar activitatea didactică de aici a stat la baza mişcării culturale denumită Şcoala Ardeleană, ce a exercitat o influenţă covârşitoare asupra trezirii spiritului naţional român.

 

Creată în contextul iluminismului german, Şcoala Ardeleană a fost o mişcare de emancipare națională în Transilvania. Totodată, era o emancipare a întregii ţări de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul veacului următor, în situaţia în care românii erau socotiţi „toleraţi” pe pământul strămoşesc, nerecunoscându-li-se dreptul de minimă afirmare. Mişcarea a jucat un rol însemnat în răspândirea cărţii în rândul maselor, contribuind la cristalizarea unei culturi naţionale în limbă proprie.

 

În tot acest timp a fost dezvoltat învăţământul românesc, fiind înfiinţate şcoli şi realizate numeroase tipărituri, remarcându-se Lexiconul de la Buda, primul dicţionar cvadriling realizat de români. Năzuinţele Şcolii Ardelene au fost mult răspândite datorită tipografiei fondate de episcopul Petru Pavel Aron în 1747, cel care a deschis apoi primele şcoli sistematice româneşti din Transilvania. Tot la Blaj a fost tipărit Supplex Libellus Valachorum, adresat împăratului Leopold al II-lea pentru recunoaşterea naţiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania.

 

Faima Blajului vine și pentru faptul că aici au avut loc congresele ASTREI (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, înființată la Sibiu în 1861). Astfel, idealul ASTREI a fost îmbrățișat și în județul Alba (alte congrese fiind organizate, de asemenea, la Alba Iulia și Abrud).

 

În 1870 s-a înfiinţat Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj şi, începând cu 1911, au avut loc sărbători ale Asociaţiunii la care au participat nume mari din toată ţara. Practic, odată cu Marea Adunare Naţională din mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii, Blajul a intrat în conştiinţa românilor ca simbol de unitate naţională.

 

Florian-Rareș Tileagă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia