#AlbaIulia100

Acasă / Ce discursuri au avut oratorii Unirii din 1918 în fața mulțimilor venite la Alba Iulia

Ce discursuri au avut oratorii Unirii din 1918 în fața mulțimilor venite la Alba Iulia

Publicat în: 22 nov.. 2019
Autor: Nicu Neag

Trei dintre oratorii Marii Adunări Naţionale din 1 decembrie 1918, au vorbit doar afară, pe locul cunoscut atunci drept „Câmpul lui Horea”, în faţa a peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei.

La Adunarea Naţională de la Alba Iulia,  care a decis Unirea Transilvaniei cu România, se estimează că au participat  peste 100.000 de români. Merită subliniat faptul că orașul avea atunci 10.000 de locuitori și două hoteluri.

Adunarea a avut 11 oratori. Opt dintre au luat cuvântul în fața delegaților națiunii române din Transilvania, în actuala Sală a Unirii, în 1 decembrie 1918. Trei dintre ei au vorbit doar afară, în faţa simplilor participanţi, pe locul cunoscut atunci drept „Câmpul lui Horea”, Parcul Unirii în zilele noastre. Mă refer la episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi avocatul Aurel Vlad

Datorită numărului mare al publicului, audienţa de care s-au bucurat cei trei oratori a fost limitată, fiecare dintre ei neputând fi auziţi, cel mai probabil, decât de grupul din imediata apropiere.

Din însemnările vremii aflăm că cei peste 100.000 de participanţi nu au fost lăsaţi la voia întâmplării. Gărzile naţionale, responsabile de ordinea şi siguranţa evenimentului,  i-au organizat în grupuri mari, separate de culoare largi. De pe tribunele ridicate din vreme, Aurel Vlad, episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea au făcut cunoscute mulţimilor conţinutul şi semnificaţia Rezoluţiei adoptate în Sala Unirii.

În mod interesant, discursul lui Miron Cristea nu a fost dominat de un lexic religios sau bisericesc; a fost unul eminamente politic. Acest fapt reflectă intensa angajare politică naţională a arhiereului.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre Iuliu Hossu, care a combinat enunţurile religioase cu cele politice într-o mistică naţionalistă sui generis. El a vorbit despre „Buna Vestire a Unirii” şi, într-un limbaj pascal, despre „ceasul plinirii vremii”. Lui i-a revenit însă misiunea de a prezenta poporului textul Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale.

Oratorii care au luat cuvântul în actuala Sală a Unirii au fost:  Ştefan Cicio Pop, preşedinte al Consiliului Central Naţional Român, Ioan Suciu, raportorul Adunării, Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iosif Jumanca, Alexandru Vaida Voevod, Ioan I. Papp, episcop ortodox al Aradului.

Printre cei 100.000 de români s-a aflat şi Samoilă Mârza. A fost singurul care a avut un aparat de fotografiat și a imortalizat Marea Adunare Națională, motiv pentru care și-a  primit renumele de „fotograful Unirii“.

Alba Iulia, orașul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de aproape un secol,  drept capitala simbolică a României și în acest context, a primit recent sloganul turistic de „Cealaltă Capitală”.

#AlbaIulia100

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #AlbaIulia100, derulată de  blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro. Amplul proiect editorial a fost demarat în 2018, anul Centenarului României Mari.

Sursa fotografiilor de epocă  şi a informaţiilor: https://memoriaurbis.apulum.ro/ro,  proiect finanţat de Primăria Municipiului Alba Iulia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia