La Vinţu de Jos, în sud-estul Munților Metaliferi, pe Culoarul Mureșului, zac rămăşiţele celui mai valoros castel renascentist din ţară. Se numeşte Martinuzzi şi ascunde un trecut sumbru, reflectat cu desăvârşire de ruinele actuale și, din câte se spune, chiar bântuit de umbrele celor care au pierit între zidurile lui.

Rămășițele castelului / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Oricât ar fi de greu de crezut, privind ruinele, totuşi castelul de la Vinţu de Jos era, odinioară, un loc plin de viaţă şi, mai ales, semnificativ din punct de vedere arhitectural. Iniţial, destinaţia complexului era de mănăstire dominicană, ridicată în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Cât despre biserica mănăstirii, aceasta era uimitoare ca proporţii (47 m lungime), având corul prelung, poligonal şi nava acoperită de bolţi ogivale. În 1532, însă, în timpul crizei traversate de biserica romano-catolică din Transilvania, ultimul călugăr a fost alungat de nobilul Nicolae Kocsárdy, care a transformat mănăstirea în castel. L-a vândut apoi lui Gyorgy Martinuzzi, episcop de Oradea şi guvernator al Transilvaniei.

Unele izvoare atestă castelul drept cetate regală a domnitorilor Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie, din Ţara Românească. Dar Martinuzzi este cel care va purcede la primele reamenajări importante, deși asasinarea sa din 1551, într-una din încăperi (din ordinul generalului Castaldo) face ca edificiul să treacă, ulterior, prin mâinile multor posesori. Astfel se face că, la începutul secolului al XVII-lea, castelul ajunge în stăpânirea principelui Bethlen Gábor, care realizează alte modificări majore, completate în secolele XVII-XVIII.

Fereastră, cu ancadrament renascentist / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Rezonanţele sumbre ale castelului nu se opresc odată cu omorârea lui Martinuzzi. Patru decenii mai târziu, în 1595, Aron Tiranul – fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu şi domn al Moldovei, supranumit „cel Cumplit” – a fost întemniţat în castel împreună cu familia sa în urma unui complot pus la cale de Sigismund Bathory. A fost ucis în 1595, iar oasele i-au fost aruncate afară din mormânt de către soldaţii armatei lui Basta, în anul 1600.

Acces la Vințu de Jos

Rută: Alba Iulia – Vințu de Jos (DN 1 – dreapta pe DJ 107 C)

Distanţă de la Alba Iulia la Vințu de Jos: 14 km

Durată: aproximativ 15 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă