Cetatea a carei piatra de temelie s-a pus în 1715 este cea mai mare fortificatie de tip Vauban din Romania si cel mai impozant monument baroc al Transilvaniei. In ultimii ani, a ajuns o „cireasa“ tot mai vizibila pe tortul turistic al Europei.

4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua in care si-au dat intalnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece in Transilvania, arhitectul care intocmise planul fortificatiei, peste 100 de preoti romani, alte notabilitati ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat imparatului de la Viena, Carol al VI-lea.

Carlsburg-Cetatea lui Carol

Alegerea zilei de 4 noiembrie nu a fost intamplatoare, coincidea cu aniversarea imparatului de la Viena.

Lucrarile au căzut in sarcina unei echipe conduse de arhitectul Giovani Visconti, cel mai important inginer militar genist al Imperiului Habsburgic din acea vreme. Tot el şi-a pus, trei ani mai târziu, iscălitura şi pe proiectul pentru noua fortificaţie. Cetatea a fost ridicata peste alte două fortificaţii mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina şi Cetatea medievală Bălgrad (termen sub care a mai fost cunoscută Cetatea in epoca medievala).

Sursa Muzeul National al Unirii

Fortificația ridicată în Alba Iulia a fost gândită ca simbol al puterii politice, economice și militare a curții de la Viena. Este motivul pentru care a primit numele împăratului, respectiv Carlsburg-Cetatea lui Carol. Scopul propagandistic al fortificatiei este evidentiat cel mai bine la Poarta a III-a, denumita si Poarta lui Carol, inzestrata cu sculptura (ronde-bosse şi reliefuri), distribuita pe ambele faţade, estica şi vestica. Viena a cheltuit numai pentru ridicarea acesteia 30.000 florini de aur.

Poarta a III-a/Sursa Facebook/Ionut Vaidean

Costurile totale sunt estimate la peste un milion de guldeni de aur, o suma impresionanta in epoca.

Unul dintre elementele ce particularizeaza Cetatea Alba Carolina este dat de succesiunea celor sase porti situate pe axa est-vest, pe flancul sudic al fortificatiei. Doar poarta a saptea este situata pe flancul nordic.

Lucrarile principale s-au incheiat in 1738. Lucrari secundare si renovari au avut in anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873.

Ultimele lucrari s-au finalizat in perioada  2009-2014, in mare parte cofinantate din fonduri ale Uniunii Europene. De data aceasta, municipalitatea a avut in centrul atentiei principiul reconstruirii si redarii inimii orasului localnicilor si turistilor de pretutindeni, deopotriva.

Alba Iulia, capitala „ad-hoc“ pentru arte

In paralel cu refacerea fortificatiei, s-a avut in vedere si valorificarea patrimoniului cultural de exceptie. Calendarul evenimentelor culturale s-a imbogatit de la un an la altul. Alba Iulia s-a transformat in orasul cu cea mai mare scena si cel mai mare decor, desfasurate intre zidurile celei mai mari Cetati din Romania.

Spatiul este in ultimii ani locul de desfasurare a unui repertoriu cultural unic in peisajul oraselor din Romania. Intre zidurile fortificatiei s-au auzit orchestre simfonice, s-au proiectat filme, s-au organizat expozitii, festivaluri de folk, jazz si rock. Altfel spus, in „sanul“ fortificatiei poate fi gazduit fiecare palier al artei si culturii. Astfel, un oras caruia îi lipsesc filarmonica, opera, teatrul a ajuns un fel de capitală „ad-hoc“  pentru arte.

Festival  in Cetate/Facebook/Municipiul Alba Iulia

Cetatea, brandul orasului

Simbolul Cetatii se regaseste si in logo-ul orasului, alaturi de numele orasului in litere mari, sloganul aflat in partea superioara si promisiunea turistica in partea de jos, sub numele orasului.

O plimbare prin Cetate in zilele noastre?  Te ajuta sa uiti ca esti in anul 2016 si sa te reintorci in vremurile medievale, perioada in care a fost ridicata.

Schimb Garda la Poarta a IV-a/Sursa Facebook/Zig Zag

Alba Iulia se defineste in zilele noastre ca „Cealalta Capitala a Romaniei“, slogan inspirat de numele sub care orasul e cunoscut romanilor si anume „capitala de suflet a romanilor“.

Cetatea in cifre:

4 noiembrie 1715-data la care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol

110 hectare-suprafata pe care se intinde fortificatia

12 kilometri-lungimea zidurilor Cetatii

2.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetatii

11.000 de pensii-s-au platit vaduvelor si orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor

1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetatii

6 porti asigura intrarea in fortificatie, de la est la vest

7 bastioane-dau forma stelata a Cetatii

50 de milioane de euro-suma primita de la UE pentru punerea in valoare a Cetatii

Foto deschidere: Imagine aeriana a Cetatii Alba Carolina