La prima vedere, judecând după altitudini, ați putea crede că Metaliferii nu oferă privelişti ieșite din comun. Ați fi tentați să credeți că marile panorame sunt în Trascău şi Şureanu... Ei bine nu, faptul că Metaliferii nu fac prima pagină a revistelor de turism nu înseamnă că nu oferă călătorii splendide. De fapt, nici nu vorbim de mari proporții în Munții Metaliferi. Aici, totul ţine e stranietatea stâncilor, de intimitatea locurilor, de belşugul de verde.
Iar faptul că toate astea se află la margine de judeţ, acolo unde de obicei nu v-ați aștepta la peisaje-surpriză, întăreşte profilul dinamic al Metaliferilor. Iată două din rezervaţiile care vă vor convinge de asta, în special fiindcă sunt ideale pentru căţărători. Ambele obiective se află în apropierea Mănăstirii Cheile Cibului.
Cheile Cibului (alt. 708 m, lung. 1.400 m)
Situate în sud-estul Metaliferilor, ca punct de trecere înspre judeţul Hunedoara, Cheile Cibului reprezintă una din cele mai accesibile rezervaţii de pe întinsul judeţului Alba. Accesul începe odată cu DJ 705, care se desprinde la stânga, din DN 74, în oraşul Zlatna. Continui drumul până în Almaşu Mare, de unde faci stânga pe DJ 705 D prin Nădăştia până în satul Cheile Cibului, unde se află rezervaţia, pe cursul râuleţului Cib. În total, 18 km distanţă de Zlatna.
Ar fi un singur motiv să vizitați cheile: pitorescul cuceritor al crestelor de calcar, zimţate ca nişte tăişuri în albastrul cerului. Mai adăugați la acest tablou abrupturi, pereţi de piatră ciuruiţi de guri de peşteră, apoi hornuri, râuri de pietre, grohotişuri şi veți obține, la finalul călătoriei, un relief demn de a fi fotografiat, cercetat, protejat. Sunt privelişti cum numai în Apuseni puteți găsi, dat fiind relieful intens carstificat al acestora, unic în România.
În ansamblul lor, cheile formează o pâlnie uriaşă, cu deschiderea spre aval, prezentând tot soiul de rupturi de pantă ce generează repezişuri, peșteri și cascade. Între acestea, spectaculoase sunt Izvorul Mezotermal, Peștera cu trei guri, Peștera Bisericuța, Peștera Fără Fund și Peștera Gaura Mândrii.
Cheile Glodului (alt. 712 m, lung. 2.250 m)
Aflându-se aproape de Cheile Cibului, la 3 km distanţă, Cheile Glodului se găsesc în acelaşi ţinut de sud-est al Metaliferilor, în lungul Pârâului Ardeu, la limita judeţelor Alba şi Hunedoara. Drumul porneşte din Zlatna până în Almaşu Mare, pe DJ 705, apoi pe DJ 705 D prin Nădăştia, la capătul căruia se desprinde un drum la dreapta. Acesta continuă prin satul Glod, dincolo de care rezervaţia se află la circa 3 km sud, la capătul drumului forestier ce însoțește pârâul Ardeu. Un alt traseu, chiar și mai dificil, porneşte din sud, de la Geoagiu (judeţul Hunedoara), pe DJ 705 D Bozeş – Ardeu, de unde urmează un drum forestier. Sinous, acesta continuă spre extremitatea sudică a abruptului ce mărgineşte Dealul Grohurilor. De aici se întoarce circa 180º, urmărind marginea pădurii, şi coboară până în firul văii unde se află cheile.
La fel ca şi Cheile Cibului, Cheile Glodului sunt adâncite într-un mare platou calcaros şi vă vor atrage atenţia ca ansamblu de priveliști. Abrupturile cheilor sunt golaşe, străpunse de ogaşe imense, de ţancuri şi vegetaţie bogată. Din loc în loc, măguri teşite se înalţă cu zeci de metri deasupra platoului, formând o serie de forme carstice spectaculoase, între care doline şi văi. De asemenea, rezervaţia include faimosul Izvor al Tămăduirii (făcător de minuni de-a lungul secolelor), Peştera Zidită, Peştera Feciorilor, Peştera cu Două Guri și renumitul pasaj Strâmtura, inaccesibil în anotimpurile ploioase.
Atenție! Ambele rezervații sunt recomandate exclusiv turiştilor dotaţi corespunzător şi cu experienţă în explorarea cheilor. Oricât ar părea de clar accesul, în aceste locuri te poţi pierde cu uşurinţă. Nu ezita să-i consulţi pe localnici în privinţa traseului și, în special, pe salvamontistul Claudiu Costea (telefon 0748 427 148, 0756 636 339), care te poate ghida și însoți pe tot parcursul celor două rezervații.
Florian-Rareș Tileagă