Curiozităţi

Acasă / Cu marele Lucian Blaga prin Alba Iulia

Cu marele Lucian Blaga prin Alba Iulia

Publicat în: 11 aug.. 2016
Autor: Municipiul Alba Iulia

Marele poet și filosof Lucian Blaga vizita, in august 1957, Alba Iulia pentru a treia oara. Primele doua au fost festive: Adunarea care a decis Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918 si  Incoronarea din 1922.

Vizita lui Lucian Blaga din vara anului 1957 a fost una privata, in familia unei foste studente de ale sale, care promovase examenul de licenta in Filozofie, cu calificativul „Magna cum Laude“.

Ghidat de gazda sa, avocatul Ioan Gheorghe Avram, filiosoful a luat la pas obiectivele de interes istoric si cultural din Cetatea Alba Iulia, risipite, ca nicaieri in tara noastra, pe o arie asa restransa.

Un prim popas a fost la Catedrala in care, in 1922, Blaga fusese martor la Incoronarea lui Ferdinand și Maria, ca Regi ai Romaniei Mari.

La intrarea in Catedrala Romano-Catolica, aflata in imediata apropiere, carturarul  a fost  impresionat, la primul contact, de sobrietatea si ambianta „proprii unei institutii in care se propaga si se cultiva virtuti“. A admirat arta sculptorilor anonimi care au zamisilit din lemn de tei statuile sfintilor Petru si Pavel, a Mariei imaculate. In nava laterala de Rasarit, unde se pastreaza ruinele primei bazilici, a remarcat sensul simbolic al constructiei ei, pe ruinele unui templu pagan, roman. La sarcofagele Reginei Isabela si a fiului ei, Sigismund, primul principe al Transilvaniei, lucrate in cel mai autentic stil al Renasterii, filosoful a contemplat scena biblica a samarinteanului milostiv, ilustrata pe una dintre laturile monumentului funerar de o dalta iscusita. Timp de aproape o ora, marele erudit si creator, a contemplat intr-o tacere elocventa suita de capiteluri de conceptie diferita, marturie a muncii esalonate in secole a unor sculptori anonimi, de mare talent. In tot acest timp, linistea mormantala a Catedralei nu a fost tulburata de nicio soapta, de niciun pasit pe varfuri.

Dupa  popasul lung de  la Catedrala Romano-Catolica, carturarul a trecut pe la Sala Unirii, locul in care, in 1 Decembrie 1918, se hotarase Unirea Transilvaniei cu Romania. Despre maretia acelei zile, Blaga avea sa spuna mai tarziu: „In ziua aceea am cunoscut ce inseamna entuziasmul national, sincer si spontan, irezistibil, organic, masiv…“.

Si-a alocat suficient timp si pentru a descoperi raritatile din patrimoniul Bibliotecii Batyaneum, astazi un adevarat muzeu al cartilor valoroase. Biblioteca din Alba Iulia a intrat, prin pana savantului, și în Literatura romana, daca luam in calcul ca personajul principal din romanul autobiografic „Luntrea lui Charon
“ este bibliotecar tocmai la Alba Iulia, editie ingrijita de Dorli Blaga si Mircea Vasilescu.

Batyaneum a fost locul in care Blaga va ajunge in ultimii ani de viata bibliotecar. „…Ma izolez in incaperea manuscriselor, la biblioteca. Caut sa-mi infrang disperarea, rasfoind un manuscris medieval, un evangheliar, minunat ilustrat. Culorile ilustratiilor facute de-o mana in secolul XIII, sunt proaspete ca de ieri. Multe, multe ceasuri pierd in felul acesta de la o vreme…“, ne spune Blaga in romanul autobiografic citat.

De la Batyaneum, Blaga si ghidul sau au parasit Cetatea din Alba Iulia si au pornit, per pedes, spre raul Mures, mai exact spre luntea satului Ciugud. Dorinta filosofului  de a traversa raul cu luntrea de trei ori, dus-intors, dar si multumirea sa, le desprindem tot din paginile romanului autobiografic amintit mai sus.

Pe drumul de intoarcere in Alba Iulia, o linistita plimbare prin covorul inflorit al campului, filosoful s-a aratat interesat de cazuri concrete de conflicte pentru care oamenii ajung la Palatul de Justiție aflat, si atunci si acum, in centrul orasului.

Urcand pe portile I si a II-a a Cetatii bastionare, Blaga si insotitorul sau au poposit in fata celui mai important monument de for public din România ultimilor 100 de ani, „Obeliscul lui Horea, Closca și Crisan“. Monumentul, inalt de 22,5 metri, este amplast pe o terasa care-l face vizibil si astazi de la zeci de kilometri.

Cu ce „bagaj“ a plecat Lucian Blaga din Alba Iulia putem deduce din ceea ce le-a spus gazdelor sale la despartirea in autogara orasului: „Plec plin de noutati, ca stupul de albine”.

Foto: Lucian Blaga si familia/Sursa colectia Brediceanu-Blaga, reprodusa in „Lucian Blaga în diplomația românească

Nicu Neag

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia