Ştiri despre măsurile administrative care vizau creşterea numărului de locuitori ai oraşului Alba Iulia, în secolul al XIV-lea, avem din perioada de păstorire a episcopului Dominic.

Documentele vremii ne înfăţişează diferite categorii de locuitori ai oraşului : iobagi (iobagiones), oaspeţi (hospites) şi orăşeni (cives). Proiectele de dezvoltare a orașului au urmărit sporirea populației prin atragerea iobagilor din sate.

Măsuri pentru creşterea populaţiei

Alba Iulia, anul 1357.  Episcopul a cerut să se anunţe public în târgurile oraşului obligaţia ca toţi deţinătorii de sesii fără construcţii să ridice case şi clădiri pe acele locuri, într-un răstimp de trei ani. Aceia care nu puteau îndeplini cerința erau obligați să vândă terenurile respective altor locuitori.

Alba Iulia, anul 1360. La expirarea termenului, episcopul a însărcinat pe orăşenii mai bătrâni (cives seniores) şi pe oaspeţii mai însemnaţi (potiores hospites civitatis) să facă o estimare dreaptă a valorii unui loc rămas fără construcţii.

În documentele vremii găsim şi un exemplu concret. Stăpânul decedase, iar moştenitorul său de drept nu era de găsit. Parcela avea ca vecini pe un anume Hanko, fratele lui Tych şi pe Nicolae, fiul lui Gachal.

Valoarea locului a fost stabilită la trei mărci de argint. Marca utilizată în Ardeal pentru măsurarea metalelor prețioase avea greutatea de 206,768 grame.

Episcopul a donat locul unui iobag, Ladislau, fiul lui Laurenţiu, cu condiţia să plătească cele trei mărci drept compensație moştenitorului. În schimb,  dobândea drept deplin de stăpânire asupra clădirilor ridicate de el pe acea parcelă.

Copie autentică a diplomei autentice a episcopului Dominic, solicitată de un oaspete al oraşului Alba Iulia, pe nume Toma cel Roşu

Obiectivul creşterii populaţiei oraşului pare că a fost urmărit constant de episcop. Din 1363 apar ştiri nu numai despre foşti posesori iobagi din Alba Iulia, ci şi despre stabilirea în oraş a unor meseriaşi sau chiar slujitori.

Din aceste frânturi de istorie, putem reconstitui aspecte din viaţa locuitorilor laici ai oraşului Alba Iulia, meseriile şi ocupaţiile lor, proprietăţile, denumirile uliţelor oraşului medieval, relaţiile dintre orăşeni, oaspeţi și iobagi pe de-o parte şi episcopul, clericii şi monahii din Alba Iulia, de cealaltă parte.

#Curiozităţi despre #AlbaIulia

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #Curiozităţi despre #AlbaIulia, derulată de blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro.

#Curiozităţile ne pot ajuta să compunem, ca într-un puzzle, o altfel de poveste despre #AlbaIulia , una care ne va face să (re)descoperim oraşul cu alţi ochi.

Imagine: Copie autentică a diplomei autentice a episcopului Dominic, solicitată de un oaspete al oraşului Alba Iulia, pe nume Toma cel Roşu.

Sursa imaginii şi a informaţiilor: http://memoriaurbis.apulum.ro.

 Vă recomandăm să citiţi şi: 

#Curiozităţi: Ce daruri a trimis Mihai Viteazul la nunta princiară din 1595, de la Alba Iulia

#Curiozităţi: Pasiunea pentru ceasuri a principelui Mihai Apafi I

Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

#Curiozităţi: Straja în Apulum

#Curiozităţi: Legenda întemeierii oraşului medieval

#Curiozităţi: „Muştele“ Principesei Apafi a Ardealului

#Curiozităţi: Spitalul militar sovietic din liceu

#Curiozităţi: Galambovendéglő-un restaurant pitoresc la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: Atributele cochetăriei la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: „Cercul” lui Visconti

#Curiozităţi: Principele Gabriel Bethlen, cărţile şi învăţaţii săi