Sistemul care a alimentat cu apă Palatul Princiar este considerat primul de acest fel cunoscut în regiune.  Apa era folosită nu doar pentru uzul curent, ci şi pentru a alimenta frumoase fântâni arteziene.

Confortul unei curţi cu pretenţii, probabil apropiată celor ale monarhilor vest-europeni, nu putea fi împlinit fără prezenţa unei surse de apă permanentă.

Apeduct din tuburi ceramice

Cetatea Alba Iulia a beneficiat,  în timpul principelui Gabriel Bethlen(1613-1629), de un apeduct.

Sursa apei se afla la poalele Dealului Mamut, la „Fântâna Hoţilor”.

Apeductul era construit după sistemul roman, din tuburi ceramice izolate cu mortar, bine protejate în pământ.

Apeductul din tuburi ceramice, descoperit de arheologul A.Cserni

De aici traseul apeductului cotea, ajungând deasupra „Podeiului” (unde a fost văzut de arheologul Adalbert  Cserni), ca apoi să se îndrepte către cetate. Dincolo de zidurile acesteia, conducta ajungea la Palatul Principilor, inclusiv la etaj, pentru a alimenta fântânile arteziene. Deşi traversa oraşul vechi, casele sale nu beneficiau de apeduct, ci doar cetatea.

 „... din munţii dinspre apus prin vii a introdus prin ţevi aşezate sub pământ o apă de izvor abundentă şi excelentă, care în primul rând se varsă în curtea bucătăriei, în faţa turnurilor deschise, iar de aici ducând-o pe lângă biserică în piaţa interioară a oraşului, iar din această piaţă se varsă apoi în faţa porţii de jos care ducea în curtea grajdurilor princiare nu departe de partea din spate a bătrânei biserici”.

Relatare cronicar J. Szalárdi

Apeductul din tuburi ceramice

#Curiozităţi despre #AlbaIulia

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #Curiozităţi despre #AlbaIulia, derulată de blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro.

#Curiozităţile ne pot ajuta să compunem, ca într-un puzzle, o altfel de poveste despre #AlbaIulia , una care ne va face să (re)descoperim oraşul cu alţi ochi.

Imagine deschidere articol: Apeductul,  descoperit de arheologul Adalbert  Cserni

Sursa imaginii şi a informaţiilor: http://memoriaurbis.apulum.ro.

 Vă recomandăm să citiţi şi: 

#Curiozităţi: Cât valora un loc de casă în 1360, în Alba Iulia

#Curiozităţi: Ce daruri a trimis Mihai Viteazul la nunta princiară din 1595, de la Alba Iulia

#Curiozităţi: Pasiunea pentru ceasuri a principelui Mihai Apafi I

Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

#Curiozităţi: Straja în Apulum

#Curiozităţi: Legenda întemeierii oraşului medieval

#Curiozităţi: „Muştele“ Principesei Apafi a Ardealului

#Curiozităţi: Spitalul militar sovietic din liceu

#Curiozităţi: Galambovendéglő-un restaurant pitoresc la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: Atributele cochetăriei la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: „Cercul” lui Visconti

#Curiozităţi: Principele Gabriel Bethlen, cărţile şi învăţaţii săi