Curiozităţi

Acasă / #Curiozităţi: Medalia cu chipul lui Constantin Brâncoveanu bătută în Cetate
Medalia de aur bătută în monetăria de la Alba Iulia

#Curiozităţi: Medalia cu chipul lui Constantin Brâncoveanu bătută în Cetate

Publicat în: 23 mart.. 2019
Autor: Nicu Neag

De ce a apelat Constantin Brâncoveanu la monetăria din Cetatea Alba Iulia? Cum este reprezentat domnitorul pe medalia de aur? Unde pot fi văzute monede bătute la Alba Iulia?

În 1695,  Leopold I a acordat titlul de prinț al Sfântului Imperiu Romano- Germanic lui Constantin Brâncoveanu, titlu care implica și dreptul de batere de monedă.

După ce Transilvania a devenit vasală Habsburgilor, demersul lui Brâncoveanu de a bate moneda în capitala principatului, era unul normal, căci nu putea să o bată în altă parte, în situația în care era vasal al Imperiului Otoman.

Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu a fost bătută în monetăria de la Alba Iulia în 1713, care era dotată cu utilităţi moderne.

Piesa are 17,349 grame şi este într-o stare de conservare foarte bună.

Moneda, probă în procesul de decapitare

Textul de pe avers, „CONSTANTIVS.BASSARABA DE.BRANKOWAN“, încadrează chipul gravat al domnitorului, care este reprezentat privind spre dreapta. Domnitorul poartă căciulă de blană cu penaj prins cu agrafă, haină ornamentată,mantie cu guler de blană închisă cu o broşă, căptuşită cu hermină.

Pe revers, apare  textul „D: (EI) G (RAŢIA) VOIVODA.ET.PRINCEPS.VALACHIAE.TRANS.ALPINE“, încadrat de stema Ţării Româneşti: acvila cruciată, cu zbor deschis, având în dreapta soarele şi semiluna în stânga.

Anul baterii la Alba Iulia, 1713, este trecut la picioarele acvilei. Compoziţia este înscrisă într-un cerc perlat, flancat de doi balauri limbaţi, timbrat de boneta princiară, prevăzut în centru cu un glob şi o cruce.

Medalia de aur bătută în monetăria de la Alba Iulia
Medalia de aur bătută în monetăria de la Alba Iulia

Medalia are o poveste care ne duce spre sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu.  A fost folosită drept probă în procesul de la Constantinopole, în urma căruia a fost decapitat (n.a. în anul 1714). Trimiterea se referă la cel de-al nouălea cap de acuzare: „baterea de monede de aur în Transilvania, în formă de medalii, cu valoare de 2 până la 10 galbeni“.

Cel mai probabil, numărul medaliilor cu chipul lui Brâncoveanu a fost de ordinul miilor. Monedele nu au fost folosite în tranzacţii comerciale, ci erau dăruite de către domnitor, în scop protocolar. Cele mai multe medalii cu chipul domnitorului au fost topite imediat după moartea lui Brâncoveanu. Acum, se mai păstrează doar 5 exemplare.

Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu
Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu

Dupa trei secole, în 2016 , medalia bătută la Alba Iulia s-a „întors“ acasă şi a fost  expusă la Muzeul Naţional al Unirii.

Unde pot fi văzute monede bătute la Alba Iulia

După ce austriecii au preluat Transilvania, monetăria din Cetatea Alba Iulia a trecut în proprietatea Imperiului Habsburgic. „Noua monetărie” a fost amplasată pe latura de sud a Cetății bastionare, între aripa de răsărit a Palatului principilor și Manutanță. A devenit, în scurt timp, o monetărie de maximă importanță pentru monarhia austriacă. A funcţionat aici până în 1871, an în care a fost închisă, iar bunurile au fost transferate la monetăria din Kremnica, în Slovacia.

Mai multe monede emise la Alba Iulia pot fi văzute în expoziția Muzeului Național al Unirii.

Urmele monetăriei din Cetatea Alba Iulia
Urmele monetăriei din Cetatea Alba Iulia

Complexul în care a funcționat monetăria a fost demolat în 1903. Urmele sale sunt vizibile în zona de acces pe Traseul celor Trei Fortificații.

#Curiozităţi despre #AlbaIulia

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #Curiozităţi despre #AlbaIulia, derulată de blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro.

De la întemeierea oraşului de către romani, în urmă cu aproape două mii de ani, şi până în zilele noastre, oraşul a trecut prin tot atâtea transformări, încât este aproape imposibil ca cineva să-i cunoască toate secretele. Ca toate oraşele vechi, Alba Iulia păstrează, pe lângă clădirile-simbol şi mici secrete, lucruri mai puţin cunoscute. Urmele stau ascunse ici-acolo, zărite doar de ochiul cunoscătorilor. Altele merită amintite, deşi urma lor s-a pierdut definitiv, altele se cer cercetate în documente de arhivă.

#Curiozităţile ne pot ajuta să compunem, ca într-un puzzle, o altfel de poveste despre #AlbaIulia , una care ne va face să (re)descoperim oraşul cu alţi ochi.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

#Curiozităţi: Straja în Apulum

#Curiozităţi: Legenda întemeierii oraşului medieval

#Curiozităţi: „Muştele“ Principesei Apafi a Ardealului

#Curiozităţi: Spitalul militar sovietic din liceu

#Curiozităţi: Galambovendéglő-un restaurant pitoresc la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: Atributele cochetăriei la 1900

#Curiozităţi despre #AlbaIulia: „Cercul” lui Visconti

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia