+ 15°C

Cealaltă Capitală - Totul despre ea

Acasă / Descoperire unicat în fostul castru de la Apulum

Descoperire unicat în fostul castru de la Apulum

Publicat în: 31 ian.. 2017
Autor: Nicu Neag

Cercetrări arheologice recente în incinta fostului castru roman de la Apulum au scos la iveală urme care atestă existența unei așezări locuite de daci înainte de venirea romanilor.

Urmele așezării dacice au ieșit la lumină în timpul săpăturilor arheologice preventive din curtea fostului Comisariat de război din vremea habsburgilor, aflat lângă poarta a III-a a Cetății Alba Carolina. Clădirea a fost printre primele ridicate de austrieci în incinta fortificației, în secolul al XVIII-lea. Aici a funcționat, până în urmă cu doi ani, Centrul militar. Imobilul, aflat acum  în proces de refuncționalizare, va deveni sediul Consiliului județean Alba.

Cercetările, derulate în perioada iulie-decembrie 2016, au fost coordonate de doi arheologi de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia: Radu Ota și Cristian Florescu.

Potrivit arheologului Radu Ota,  pe parcursul cercetării au ieșit la iveală dovezi unicat pentru teritoriul ocupat de fostul castru ridicat de romani la Apulum (n.a. denumirea latină  a orașului Alba Iulia, provenit din numele dacic al așezării Apoulon).

Așezare dacică într-un punct strategic

Cea mai spectaculoasă este cea care atestă că pe cea de-a treia terasă a Mureșului s-a aflat o așezare dacică, înainte de cucerirea romană. Altfel spus, dacii au locuit pe teritoriul viitorului castru înainte de sosirea romanilor.

„Este pentru prima dată când este atestată o locuire dacică înainte de venirea romanilor pe locul în care a fost ridicat castrul de la Apulum. Din această așezare dacică noi am identificat niște gropi menajere. Cel puțin deocamdată nu știm amploarea așezării, cât a fost de întinsă“, explică arheologul expert Radu Ota.

Singurele „probe“ recuperate de arheologi din gropile menajere ale așezării sunt fragmente ceramice din vase de uz casnic, încadrate de specialiști La Tene (a doua vârstă a fierului). Întrucât arheologii au în față doar câteva cioburi, este foarte dificilă datarea exactă a așezării locuite de daci.

groapa-dacica-in-castru_800x600

Groapa menajeră, jos,în dreapta imaginii

Periodizarea general acceptată de specialişti pentru perioada în discuţie este un una tripartită, desfăşurată astfel: La Tène timpuriu (cca. 450/400 – începutul sec. III a.Chr.),  La Tène mijlociu (începutul sec. III – începutul sec. II a.Chr.),  La Tène târziu (sec. II a.Chr. – sec. I p.Chr.).

„Fragmentele ceramice cu decor specific perioadei La Tene sunt dacice în mod sigur“, subliniază Radu Ota.

Arheologul susține că este normal ca într-un astfel de punct strategic, cum este acesta de pe cea de-a treia terasă a Mureșului, să existe o așezare dacică. Altfel spus, nu degeaba romanii au ridicat ulterior aici castrul pentru Legiunea a XIII-a Gemina.

Urme romane

Prezența romanilor în anticul Apulum este atestată în zona cercetată de barăci și clădiri ale soldaților din Legiunea XIII Gemina. Arheologii  au recuperat din incinta unei astfel de clădiri un altar, despre care spun că nu ar fi fost mișcat timp de 1700-1800 de ani din acel loc.

„E vorba de un altar votiv din calcar, cu o inscripție păstrată în proporție de 90%. Din textul inscripției aflăm că este un altar dedicat zeilor Jupiter, cel prea Bun și prea Mare, și Geniului protector al centuriei (n.a unitate în cadrul unei legiuni romane), a explicat Radu Ota. Descoperirea unui astfel de altar in situ este considerată o raritate în spațiul fostului Imperiu Roman. Piesa va fi introdusă, cel mai probabil, într-un mini-circuit muzeal.

Potrivit arheologului citat, s-a propus și s-a acceptat de către Comisia Națională de Arheologie ca zidurile romane descoperite în acest perimetru să fie conservate in situ (n.a. la fața locului). Astfel valorificate, vor putea fi vizitate de cei care ajung în Cetatea Alba Carolina.

Cercetările de pe latura estică a fostului castru roman confirmă încă o dată că zidurile acestuia au fost folosite și în evul mediu, dar și în vremea în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei (1541-1699). Despre  o locuire intensă a fostului castru de la Apulum, după retragerea administrației și armatei romane,  putem vorbi în secolul IV. Urme sporadice există și pentru secolele X-XII.

Rută culturală europeană

Dacă ajungeți în Cetatea Alba Carolina merită să călcați pe urmele castrului roman de la Apulum, care  figurează pe Ruta culturală europeană a împăraților romani și a vinului de-a lungul Dunării“.

În baza a rezultatelor cercetărilor de până acum, au  fost reconstituite la Alba Iulia: poarta de sud a castrului; drumul roman ce lega porțile principale ale castrului, plasate pe laturile de sud și de nord ale construcției de formă patrulateră; și clădirea în care a funcționat comandamentul castrului, „Principia“. Palatul adăpostea birourile ofițerilor și finanțele Legiunii a XIII-a Gemina, care a staționat la Apulum.

Sursa fotografiilor: arhiva personală Radu Ota.

Foto deschidere: Groapa dacică suprapusă de un zid de epocă romană

Nicu Neag

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia