În România, Carpații înseamnă doar câteva nume de vârfuri, pe care îi știm cu toții din clasa a IV-a: Ceahlău, Omu, Moldoveanu, Parângu Mare. În plus, cam despre aceleași masive se vorbește la meteo, pe site-urile de turism și pe forumurile de călătorie, ca și când altele n-ar mai fi. Altele, cel puțin la nivel de imagine, nici nu par să existe. Tocmai de aceea, vă invităm să citiți articolul de mai jos, ca să aflați că mai există vârfuri în România, pentru care merită să sacrificați câteva zile din viață, cu rucsacul în spate.
Cele două vârfuri de mai jos sunt din județul Alba. Poate vă va surprinde acest lucru, atâta timp cât Alba înseamnă, pentru cei mai mulți dintre voi, doar Mihai Viteazul, Avram Iancu, cetatea și Marea Unire de la 1918. Nu, Alba înseamnă și cărare de munte, și brazi, și piscuri pe care doar vulturii le ating, și lacuri glaciare, irezistibil de frumoase. De la nord, din Apuseni, până în centrul județului, în ținutul colțuros (la propriu) al Trascăului, munții județului Alba au ce oferi. Iată, mai jos, doi munți, obligatorii în agenda turistului.
Piatra Secuiului (alt. 1.128 m). E raiul al cățărătorilor și zburătorilor cu parapanta și umbră veșnică pentru satul Rimetea, de la poalele sale. De fapt, e genul de peisaj montan care umbreşte totul şi pe care-l vezi de oriunde: din sat, din curte, din casă şi de pe câmp, ca o privelişte care te bântuie. Ca un uriaş culcat pe spate, cu cap, burtă şi picioare... Culmile calcaroase ale Pietrei Secuiului parcă se ridică pe neaşteptate, compact, dominând lanurile dimprejur cu coamele sale stâncoase. Doar câteva pâlcuri de fagi îmbracă masivul, în nord, unde înclinarea versanţilor e mai domoală. În rest, în partea vestică, muntele se înalţă sterp prin creste înguste, care se găsesc de obicei numai la altitudini de peste 2.000 m. Aici, însă, natura a plăsmuit un altfel de munte, ca o excepţie de la regulă. Este unul din cele mai înalte masive din Trascău şi adăposteşte chiar şi guri de peşteri, între pilonii ascuţiţi ai masivului. Ele sunt accesibile doar căţărătorilor profesionişti, ca de altfel o mare parte din Piatra Secuiului. Cu toate astea, există un traseu turistic bine marcat, până spre vârf. E vorba de un drum de căruţe ce porneşte încă din sat şi care continuă printr-o potecă până sus, pe culmea Pietrei. E greu de urcat, nu încape vorbă, având în vedere că urcușul durează peste o oră. Dar merită din plin, mai ales pentru panoramele superbe cu satul Rimetea, cetatea Colţeşti şi Cheile Aiudului. Într-un fel, Piatra Secuiului e un ultim punct de veghe al judeţului, dincolo de el întinzându-se ţinuturile judeţului Cluj, prin casele şi pământurile satelor Buru şi Pietroasa, ambele aparținând comunei Moldoveneşti.
Piatra Secuiului / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Acces la Piatra Secuiului
Rută: Alba Iulia - Aiud (DN 1) – Colțești - Rimetea (DJ 107 M). Masivul se află în dreapta satului Rimetea, cum mergi dinspre Aiud spre Buru. Traseul de urcare (bandă roșie) pornește din sat și străbate masivul până sus, în zona de platou.
Distanţă de la Alba Iulia la Piatra Secuiului: 57 km
Durată: aproximativ 50 minute, fără popasuri
Piatra Craivii (alt. 1.078 m). Călătoria continuă în inima Munților Trascău, la Piatra Craivii. Ei bine, muntele acesta e cum desenam noi munții, în copilărie: vârf ascuțit, în care te înțepi dacă pui mâna. În plus, e muntele care, susțin unii, ar ascunde capul lui Decebal. Istoricii se îndoiesc de asta. Noi, însă, putem spune doar atât: e muntele clasic, muntele sălbatic, muntele accesibil, inclusiv celor cu picioare leneșe. De fapt, singurul lucru care v-ar putea opri să urcați pe Piatra Craivii e frica de înălțimi. În rest, aveți toate motivele să vă cățărați pe cei 1.078 m pe care îi măsoară stânca: punctele de belvedere; unghiurile de fotografiere; aventura de urcare pe coate și genunchi; ruinele cetății dacice Apoulon, de pe traseul de urcare; Poiana Inimii, din vecinătate; legendele locului; off-road-ul generos pentru bicicletă, moto și 4x4. Există mai multe variante de urcare spre Piatra Craivii, însă cea care pornește din Bucerdea Vinoasă e cea mai interesantă, ca peisaj. La nici 15 de minute de când ați început urcușul, panoramele devin din ce în ce mai largi iar locurile prin care știți că ați trecut vor părea miniaturi. Valea, culmile, Alba Iulia, Ighiu – totul e mic și departe, înșelător de palpabil când e atmosfera clară. Cât despre urcarea propriu-zisă pe stâncă... E un parcurs obositor, cu of-uri și transpirații, dar palpitant. La început, traseul e simplu, dar se transformă în cărări înguste, printre bolovani, pe care nu veți putea urca decât dacă vă împingeți în picioare, dacă vă sprijiniți de omul din față și dacă vă prindeți bine cu mâinile. Bocancii adecvați – obligatorii. La fel și aparatul foto.
Piatra Craivii / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Acces la Piatra Craivii
Rută: Alba Iulia – Șard (DN 74) – Bucerdea Vinoasă (DJ 107 H)
Distanţă de la Alba Iulia la Piatra Craivii: 20 km
Durată: aproximativ 2 ore 30 minute, fără popasuri
Florian-Rareș Tileagă