Dacă veți ține ochii închiși, în clipa când intrați în Zlatna, veți ști că sunteți în Zlatna. Clopotele bisericii ortodoxe din centru, a căror muzică se aude la oră fixă, e semnul că vă aflați în vechiul Ampelum, în care frumusețea inegalabilă a bisericilor e o dovadă că Zlatna nu și-a pierdut strălucirea. Că inima orașului bate, în ciuda faptului că a fost deposedat de forța minieră și de energia pe care le avea cândva.
Vedere aeriană asupra bisericii „Adormirea Maicii Domnului” / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”. O veți recunoaște după turla alb-roșie, cu patru turnulețe. De acolo se aude acel cântec al clopotelor care, de fapt, e vestitul Marș al lui Iancu, probabil ca tribut pentru faptul că numele lui Avram Iancu este definitoriu pentru Zlatna (atât pentru că aici a făcut gimnaziul, cât și fiindcă Zlatna a fost un punct fierbinte în revoluția pașoptistă). Cert este că biserica, aflată pe o colină în centrul orașului, e una dintre cele mai neobișnuite pe care le veți vedea în Ardeal. Rar veți întâlni o biserică românească veche, în stil gotic, care să îmbine totodată detalii baroce și picturi murale bizantine. Clădită în 1424, de către boierul Stănislav Hgavoru, locașul prezintă fragmente de frescă atât din secolul al XV-lea, cât și din secolul al XVII-lea. Dată fiind calitatea locașului, ca pictură și sinteză a stilurilor arhitecturale, biserica este un semn al continuităţii vieţii românești.
Interiorul gotic / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Biserica romano-catolică.
Masivitatea și rafinamentul acestei biserici, aflată în centru, pot da impresia că biserica a fost dintotdeauna așa și că trecutul ei a
Înăuntru... / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
fost frumos și bogat, întocmai ca sculpturile care o decorează. În realitate, însă, trecutul ei ascunde o serie de distrugeri, și tot atâtea reconstruiri. O primă biserică romano-catolică a fost clădită în 1367, de comunitățile maghiare stabilite la Zlatna pentru exploatările de aur. De fapt, biserica era dovada clară a tendinței de răspândire a catolicismului în Transilvania, cu atât mai mult cu cât Zlatna a stat în permanență în atenția regilor Ungariei.
Biserica a fost, apoi, dărâmată, pentru a fi înlocuită de un locaș mai amplu, în 1752; entuziasmul lucrărilor a fost atât de mare, încât construcția ei s-a încheiat după un an. Ceva mai târziu, la începutul secolului al XIX-lea, biserica a suferit daune, astfel încât a trebuit să fie dărâmată și reconstruită. Nu a durat mult nici această stabilitate: în 1848, în timpul incendiului care a distrus orașul, biserica a trecut prin foc, impunându-se renovarea ei din temelii. Este, de altfel, forma în care a rămas până azi, prezentând o sinteză de stiluri (între care predomină barocul târziu), trei altare și ziduri din piatră cioplită.
Baroc, monumental / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Acces la Zlatna
Rută: Alba Iulia – Zlatna (DN 74)
Distanţă de la Alba Iulia la Zlatna: 35 km
Durată: aproximativ 40 minute, fără popasuri
Florian-Rareș Tileagă