„Paza bună trece primejdia rea”, spune o zicală românească. Mai ales la munte, pericolele pândesc acolo unde nici nu crezi. Iată, mai jos, un set de sfaturi – „de buzunar”, le-am putea numi – care v-ar putea folosi pe drum. Pe oricare drum, în oricare călătorie.

Reguli pe munte

Turistă, în codrii din Șureanu / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Alegeți-vă traseul pe măsura pregătirii fizice, psihice şi tehnice a celui mai slab dotat din echipă. Documentați-vă asupra caracteristicilor traseului (lungime, altitudine, acces), consultând şi prognoza meteo pentru cel puţin 24 de ore, pentru a evita condiţii nefavorabile.

Echipați-vă şi dotați-vă corespunzător. Alegeți echipamentul, materialele şi alimentele necesare, prevăzând şi situaţiile deosebite.

Porniți devreme la drum.

Dozați-vă forţele şi respectați regulile de igienă. Dacă sunteți epuizați sau în convalescenţă, renunțați la drumeţie.

Anunţați la cabană plecarea şi informați-vă asupra traseului pe care îl aveți de parcurs.

Nu părăsiți poteca marcată, orientați-vă în funcţie de marcajele turistice (pe indicatoare, ziduri, stânci, bolovani, trunchiuri şi cioturi de copaci) şi consultați localnicii (cabanieri, pădurari, ciobani) în privinţa traseului.

Procurați-vă hartă în cea mai actualizată versiune şi folosiți busola. Încercați să menţineți un ritm constant de mers. Pasul grăbit şi neregulat duce la epuizare rapidă.

Turiști, în urcare pe vârful Șureanu / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Purtați un rucsac în limite acceptabile şi luați obligatoriu o trusă medicală. La popasuri, încearcă să nu renunţați la rucsac, fie şi pentru câteva clipe. Astfel, corpul se va obişnui cu greutatea lui şi veți evita efectul psihologic descurajant al ridicării rucsacului.

Nu aprindeți foc în pădure şi nu aruncați ţigări aprinse (acte condamnabile de legea în vigoare). De preferat, nu fumați şi nu consumați băuturi alcoolice în timpul excursiei, întrucât vă vor slăbi organismul.

Respectați şi protejați muntele; nu lăsați „urme” pe unde treceți.

În condiţii de fulgere şi grindină, evitați stâncile expuse, arborii înalţi şi izolaţi. Totuşi, încercați să găsiți urgent un adăpost, iar cel mai potrivit loc este o movilă dominată de un punct înalt din apropiere (de cinci-zece ori mai înalt) aflat la cel puţin 1 m distanţă şi departe de orice perete vertical. Evitați surplombe, fisuri, stânci verticale. Poziţia ideală a corpului este cea ghemuită.

În zonele cu pericol de avalanşă, nu faceți zgomot puternic.

Fiți pregătiți să interveniți şi să oferiți primul ajutor turiştilor aflaţi la nevoie.

Prin Apuseni / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Solicitați ajutor prin turişti sau alte mijloace, la prima cabană, refugiu, canton, stână, aşezare.

Regula finală, la urcarea pe munte, este să nu pleci niciodată singur.

Animalele sălbatice, relieful accidentat, traseele neclare, vremea inconstantă, echipamentul inadecvat, lumina slabă, lipsa condiţiei fizice, curajul excesiv sau „orgoliul de aventurier” sunt doar câteva din ingredientele unui posibil eşec pe munte.

Alarmarea echipelor SALVAMONT se poate face prin:

Apel de urgenţă: 112

Dispecerat Naţional: 0-SALVAMONT (0=0, S=7, A=2, L=5, V=8, A=2, M=6, O=6, N=6, T=8), adică 004 0725 826 668

Apelul de salvare trebuie să conţină: locul producerii accidentului, numărul accidentaţilor, data şi ora, diagnosticul prezumtiv, condiţiile meteo și datele personale ale celui care face apelul.

Cei care practică sporturile de munte sunt obligaţi să respecte regulile comunicate de către membrii echipelor SALVAMONT.

Semnale de alarmare în munţi

Şase (6) semnale acustice (sau/și luminoase) pe minut, la 10 secunde fiecare, apoi pauză de un minut.

Semnalul de răspuns constă în trei (3) semnale pe minut, cu o pauză de un minut. Chiar dacă semnalul tău de alarmare a fost recepţionat, continuă să semnalizezi până când o echipă SALVAMONT ajunge la tine.

Semnalele pot fi luminoase (cu lanterne, felinare, foc de tabără sau cu oglinzi pe timpul zilei), vizuale (fluturarea unei eşarfe sau a altor obiecte de îmbrăcăminte) sau acustice (strigăte, fluierături, lovirea obiectelor metalice).

Florian-Rareș Tileagă