În ţinutul Apusenilor, odată ce ajungi în Platoul Padiş, găseşti mai multe peşteri decât sate. Îţi dau ghes, mai bine zis, dovadă că două dintre cele mai importante – peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică – te întâmpină de cum intri în judeţul Alba, dinspre Bihor. Una lângă alta, ca două surori, sunt faimoase în toată ţara pentru cascadele şi lacurile lor subterane.

Coiba mare

O veți găsi în sud-estul Munţilor Bihor, în extremitatea sudică a Platoului Padiş, la cota 1.020, la baza Dealului Crestătura. Iar ca să ajungeți acolo trebuie să intrați pe DC 132, care se desprinde din Gârda de Sus, spre nord, continuând 12,5 km pe un drum forestier, până în satul Casa de Piatră. De acolo, din locul în care limita pădurii intersectează drumul, pe stânga, coborâți până la gura peşterii, aproximativ 20 m.

Un motiv să mergeți la Coiba Mare este că se impune drept una din cele mai valoroase peşteri din Carpaţi, datorită interiorului absolut spectaculos care te surprinde încă de la intrare. Cifrele spun totul: 6.064 m lungime; intrare înaltă de 47 m, cu o lățime de 74 m, fiind cea mai lată din ţară; e săpată la poalele unui perete gigantic, înalt de 150 m; vârfurile muntoase care străjuiesc rezervaţia, în exterior, ating 1.500 m.

Cât despre încăperile peşterii, bezna acesteia ascunde un spectacol imprevizibil de forme carstice, una mai bizară ca alta. Prima sală se micşorează treptat, ca o pâlnie, conducând spre o galerie joasă prin care trece un pârâiaş. Apoi veți ajunge în Sala de Confluenţă, la 240 m de la intrare, în care vine apa Gârdişoarei, pierdută în Coiba Mică. Mai în jos, după un cot larg la stânga, veți auzi zgomotul unei cascade care cade într-un lac. Stalagmite, draperii şi scurgeri parietale sunt de jur-împrejur, ca un acompaniament în surdină şi vă pregătesc, pas cu pas, pentru surpriza finală din Sala Mare. Aici veți găsi un lac imens, cu ape negre, pe care plutesc trunchiuri aduse de viituri.

Coiba mică

La câteva sute de metri de Coiba Mare, gura Coibei Mici se deschide la poalele Dealului Vârtopaşului, pe Valea Gârdişoarei, apa acesteia dispărând înainte de peşteră sub o îngrămădire haotică de buşteni. Accesul e identic cu cel înspre Coiba Mare, cu diferenţa că drumul forestier care porneşte din Casa de Piatră continuă în lungul Văii Gârdişoara circa 600 m până la peşteră. Un alt traseu porneşte de la Cabana Padiş (judeţul Bihor), prin Şesul Gârdei şi Valea Gârdişoarei (durată 2 ore).

Deși e mai restrânsă decât Coiba Mare, măsurând numai 270 m lungime, Coiba Mică se impune printr-o spectaculozitate mai concentrată. Este o peşteră îngustă şi implică un parcurs sinuos, dat fiind că apa Pârâului Gârdişoara se pierde înăuntru, într-o cascadă învolburată de circa 12 m. Intrarea se face greoi, printr-o gură lată de 20 m şi înaltă de doar 2 m. Interiorul devine apoi tot mai îngust, iar la 25 m de la intrare încep o serie de cascade, lacuri şi galerii, pentru parcurgerea cărora e necesar echipament special şi, fireşte, mult curaj. Sifonul terminal e plin cu lemne, iar diferenţa de nivel faţă de gura peşterii este de 40 m. Apa Gârdişoarei, care dispare aici, reapare în Coiba Mare iar în Izbucul Tăuzului iese la suprafaţă după 1.800 m de curs subteran.

IMPORTANT: pentru a vizita cele două peșteri, luați legătura cu Administrația Parcului Natural Apuseni, care oferă ghid specializat (www.parcapuseni.ro). Informații referitoare la ghizi se află la pensiunile din zonă.

Florian-Rareș Tileagă