Dacă o să vă întrebăm unde e satul pe nume Sartăș, probabil nu veți ști. E cu atât mai sigur, deci, că nu veți ști ce fel de comoară ascunde Sartășul și unde se află ea. Așa că vă spunem noi: o biserică de lemn, situată pe o culme de deal, lângă șosea. De fapt, satul e important datorită bisericii, pe care a pictat-o nimeni altu decât zugravul Gheorghe, fiul lui Iacov, în 1780. Merită să cunoașteți cu ochii voștri acest mic.

La fel ca în cazul lăcașului din Goiești, Gârda de Sus sau Lăzești, importanța bisericii din Sartăș constă în valoarea picturii, datorată celebrului Gheorghe, menționat deja mai sus, fiu al unui alt mare artist, Iacov din Rășinari. Inițialele sale pot fi văzute atât în scena Încoronării cu spini, cât și pe boltă, în medalionul cu reprezentarea Sf. Ioan Botezătorul, confirmând astfel execuția de către Gheorghe a celei mai mari părți a picturii. Inscripția de pe timpanul de vest ne informează asupra datei când a fost ea finalizată și ne prezintă întreaga echipă care a ostenit pentru realizarea sa: „Zugrăvitu-s-au această biserică în anul 1780, luna lui noemvrie, 3 zile, și s-au plătit meșterilor din cheltuiala sfintei biserici, din iclejie. De Gheorghie sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i D[a]niil Telea. 1780”.

Însă abia în 1826 avea să fie pictată absida altarului, pentru această lucrare fiind chemat Nicolae Cuc, din Lupșa. Pictura urma să fie făcută „cu cheltuiala a tot satu”, iar ansamblul pictat de el este, practic, singurul din județul Alba care mai permite studierea specificității acestui artist format în atelierul familiei Silaghi din Abrud. Mai apoi, în 1827, alături de Nicolae Hisem, Cuc a pictat pronaosul, o lungă inscripție amplasată deasupra intrării, parțial distrusă, parțial ascunsă sub tocul noii uși, făcând amintire despre strădania lor. Pictura este surprinzător de bine păstrată, de obicei în această încăpere rămânând doar urme vagi ale decorului pictat. În casete delimitate de chenare cu motive vegetale sunt redate sfinte mucenițe, iar pe peretele vestic se mai vede o parte din scena Judecății de apoi, cu Gura Iadului înghițindu-i pe păcătoși. Lărgirea intrării a distrus imaginea Morții, redată sub forma unui craniu așezat peste două oase suprapuse.

Biserica de lemn din Sartăș / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Acces la biserica de lemn din Sartăș

Rută: Alba Iulia – Abrud (DN 74) – Câmpeni (DN 74 A) – Lupșa – Sartăș (DN 75)

Descrierea rutei: din orașul Câmpeni, continui spre est în direcția Turda, pe DN 75 și treci prin Bistra, Lupșa și Baia de Arieș. La ieșire din Baia de Arieș, ajungi în satul Sartăș. Biserica se află la intrarea în sat, pe o colină, în stânga șoselei, fiind vizibilă de la nivelul drumului.

Distanţă de la Alba Iulia la biserică: 102 km

Durată: aproximativ 1 oră 50 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă

FOTO: Rămășițele picturii, pe pereții bisericii din Sartăș / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă