In cadrul acestui articol, vom continua prezentarea istoriei si a elementelor distinctive ale portilor Cetatii Alba Iulia. De data aceasta, va vom dezvalui povestile din spatele portilor IV, V, VI si VII, ultima dintre ele fiind redeschisa dupa aproape 300 de ani.
Poarta a IV-a sau "Poarta Episcopului"
Poarta a IV-a este situata in partea de vest a Cetatii Alba Iulia, insa intrarea sa este marcata de un portal decorat in stilul portilor de pe latura de est. Tunelul portii este acoperit cu o bolta de inspiratie baroca, iar singura intrare duce catre un pod mobil situat in exteriorul portii.
In spatiile din partea superioara a golului de acces, turistii pot admira arme, stindarde si echipamente militare antice, reprezentate in tehnica basoreliefului. De asemenea, boltarul median al arcului portii este decorat cu o masca ce intruchipeaza mania (Furor), iar de o parte si de alta a pasajului carosabil se pot observa spatiile unde se aflau vechile camere de garda ale garnizoanei.
Interesant este faptul ca, alaturi de celelalte trei porti de pe latura de est, Poarta a IV-a facea parte din programul propagandistic, menit sa il glorifice pe imparatul Carol al VI-lea, prin decoratiunile ce se pot observa pe fatada.
Poarta a V-a
Poarta a V-a este cea care, impreuna cu Poarta a VI-a, faciliteaza accesul in partea de vest a Cetatii, cea dinspre Platoul Romanilor. Tunelul portii este, de asemenea, acoperit cu o bolta construita in stil baroc, iar intrarea in gang este marcata de un portal construit din piatra, dar care este nedecorat.
Arcul portii, realizat din blocuri mari de piatra, este sprijinit de doi montanti, iar boltarul median se distinge in partea superioara.
Poarta a V-a a fost blocata timp de peste cinci decenii cu un zid de caramida, insa la restaurarea din anul 2010 i s-a redat aspectul initial, fiind redeschisa si inclusa in circuitul turistic.
Poarta a VI-a
Poarta a VI-a este situata pe latura de vest, in locul ce reprezenta candva cea de-a treia linie de aparare a Cetatii. Poarta are o arhitectura simpla, alcatuita din doi stalpi masivi din piatra. Acestia delimiteaza accesul carosabil prin care se poate ajunge la Poarta a V-a.
Stalpii portii sustin, in partea superioara, cate un mic edicul prismatic, pe care sunt reprezentate ghiulele neexplodate. De asemenea, turistii pot trece santul ce margineste fortificatia pe un pod aflat in fata portii.
Pe aici, regele Ferdinand si regina Maria au intrat in Cetate cand au vizitat prima oara Alba Iulia, in 1919, dar si in 1922, moment in care au fost incoronati ca suverani ai Romaniei.
Poarta a VII-a, redeschisa dupa 300 de ani
Poarta a VII-a a fost inchisa in 1717, la scurt timp dupa inceperea lucrarilor de constructie. Un zid subtire a fost construit pentru a bloca accesul prin aceasta intrare. Inainte de 1717, prin aceasta poarta, trupele austriece ieseau in afara Cetatii, in cazul unui atac neasteptat. De asemenea, era utilizata ca spatiu de depozitare a armamentului.
In prezent, in urma lucrarilor de restaurare, poarta s-a redeschis pentru vizitatori, zidul cu care aceasta a fost inchisa timp de 300 de ani fiind spart.
Mai mult, potrivit istoricilor, zona din apropierea Portii a VII-a a fost locul in care romanii s-au ascuns in timpul Revolutiei de la 1848-1849.
Foto: Poarta a II-a a Cetății Alba Carolina