Dacă ar exista vreo imagine iconică pentru ceea ce înseamnă mănăstirea de munte, atunci cea de la Poșaga ar corespunde la perfecție. Izolată de lume, înconjurată de copaci și stânci, construită din lemn masiv și cu o obște de doar câteva suflete, mănăstirea Poșaga își merită statutul de locaș al liniștii. Iar din Alba Iulia - unde ne dorim din tot sufletul să fiți de 1 decembrie, adică de Ziua Națională -, nu veți face, cu mașina, decât vreo două ore. Merită făcut efortul, merită parcurs drumul, chiar și în aceste zile friguroase. Refugiul sufletesc, la Poșaga, este deplin.

Decorul perfect, la mănăstirea Poșaga / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Deși pare foarte vechi, grație stilului de construcție rural, din lemn, ansamblul mănăstirii Poșaga a fost ridicat abia în 1935. Ctitor, preotul Alexandru Rujdea. Viața monahală a suferit, apoi, întreruperi în vremea regimului comunist, urmând ca după anul 1976 să fie reluată și păstrată vie, până azi.

Probabil cea mai bună descriere a mănăstirii e cuvântul liniște. De cum intri pe poarta uriașă, de lemn a mănăstirii, intri de fapt într-un microunivers în care aleile de piatră, gazonul verde și brăduții frumos aliniați sunt elementele esențiale. Iar în acest spațiu, putem spune ideal pentru meditație și tihnă, veți remarca finețea deosebită a sculpturilor în lemn, de factură neo-brâncovenească, cu motive florale. Cât despre meșterul care le-a realizat, în 1981, el se numește Vasile Sălăjan și este din Baia Sprie. Numele său îl veți vedea deasupra porții de la intrare, cioplit în lemn.

Acces la mănăstirea Poșaga

Rută: Alba Iulia – Aiud (E 81) – Rimetea – Buru (DJ 107 M) – Ocoliș – Sălciua (DN 75) – Sub Piatră

Distanţă de la Alba Iulia la mănăstirea Poșaga: 90 km

Durată: aproximativ 1 oră și 30 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă