Albaiulian neaos, ori oaspete in orasul Marii Uniri, zabovind in asteptarea vreunui tren intarziat pe una din bancutele micutei, dar cochetei gari din Alba Iulia, poate v-ati intrebat care este povestea ei, cand i-au fost deschise portile pentru a intampina neobosit forfota calatorilor de ieri si de azi care sosesc sau pleaca spre zari necunoscute. Prin urmare, articolul de astazi isi propune un raspuns succint care sa vina in intampinarea curiozitatii oricarui calator grabit, dar suficient de interesat sa descopere amanunte despre realitatile ce-l inconjoara.

Pentru inceput, ne gandim la prima jumatate a veacului al XIX-lea, mai precis la anul 1832, atunci cand se punea in discutie pentru prima oara deschiderea unei gari la Alba Iulia, si anume pe fondul dezbaterilor parlamentare de la Budapesta, cand Guvernul ungar propunea legea construirii primelor 13 linii ferate din Ungaria. Printre propuneri, punctul 7 prevedea construirea pe cursul raului Mures a tronsonului Szolnok-Arad-Sibiu care avea sa fie prima retea feroviara de acces catre Transilvania.

Rezultatul dezbaterilor s-a concretizat in luna ianuarie a anului 1849, cand Ministrul Comunicatiilor, Istvan Szechenyi, dadea citire raportului privind „Constructia de cai ferate din Ungaria” care demara lucrarile primelor 4 cai ferate principale si a 8 secundare. Intre acestea, se numara si ruta Budapesta-Arad-Alba Iulia, completata de ramura secundara Simeria-Petrosani. Demararea efectiva a lucrarilor a fost precedata de o perioada de cercetari, inginerii analizand variante de executie ale traseelor. Dezbaterile s-au purtat sub auspiciile Programului Imperial al Guvernului de la Viena si in final, s-a luat decizia incredintarii lucrarilor de executie unei firme austriece, Rotschild, insa aceasta avea sa abandoneze ulterior proiectul, lucrarile find preluate dupa doi ani de Guvernul de la Budapesta care a constituit „Societatea Cailor Ferate din jurul Tisei” (SCF) care avea sa supervizeze executia a 6 linii, cu o lungime de 573 km.

Astfel, in 1862, s-a inaugurat primul tronson, de la Curtici la Arad, pe o lungime de 21 km, iar doi ani mai tarziu, era aprobata constructia liniei Arad - Vintu de Jos - Sibiu, lucrarile fiind executate de firma englezeasca „Edward Pickering”. Lucrarile ce acopereau tronsonul Arad – Simeria - Alba Iulia aveau sa fie demarate in luna august a anului 1866, responsabilitatea executiei revenind firmei fratilor Klein, condusa de directorul Seppel.

La 21 august 1868, avea loc deschiderea circulatiei pe  tronsonul Arad - Deva, cu o lungime de 149 km. In dimineata acelei zile, la ora 9.00, pleca cu destinatia Deva primul tren din Gara Arad. Acesta era  remorcat de locomotiva 17-MAROS PORTA si a ajuns la Deva la ora 13.00. Insa tronsonul care ne intereseaza este Arad-Alba Iulia, iar acesta nu a intarziat sa fie inaugurat, fiind deschis in acelasi an, la data de 22 decembrie. Tronsonul acoperea acum 211 km, o lungime ce era strabatuta in acele vremuri in 7 ore si jumatate. Cu acest prilej a fost ridicat si edificiul garii din Alba Iulia unde la 8 decembrie 1868, avea sa soseasca primul tren. Era un tren de marfa si era tractat de locomotiva pe aburi ”Savarsin”, iar peste doua saptamani, in prag de sarbatori, sosea si primul tren de persoane.

Cat priveste arhitectura ansamblului garii din Alba Iulia, acesta cuprindea intial doua corpuri identice, legate printr-un vestibul central, iar complexul dispunea de un peron acoperit. Aspectul edificiului initial a suferit modificari si extinderi cu ocazia renovarilor succesive, prilejuite de evenimentele istorice marcante. Gara din Alba Iulia a fost primul edificiu din oras care a modificat pe frontispiciu denumirea maghiara Gyulafehervar cu Alba Iulia.

In anul 1919, la sfarsitul primului razboi mondial, cand Transilvania a devenit parte a Romaniei, calea ferata Arad – Alba Iulia este trecuta in proprietatea Statului Roman, intrand in exploatarea Directiei Generale C.F.R. In perioada interbelica, aceasta ruta a reprezentat principala ruta feroviara din Transilvania si a cunoscut circulatia trenurilor tractate de locomotive cu aburi pana in anul 1950 cand au fost inlocuite de cele Diesel. In anul 1970 a fost data in functiune prima portiune electrificata a acestui tronson, procesul electrificarii fiind finalizat in anul 1985 cand a ajuns la stadiul din prezent, iar gara albaiuliana este una dintre cele mai importante si circulate legaturi feroviare ale tarii.

Asadar, aceasta este povestea micutei gari de la Alba Iulia, legata fiind de constructia caii ferate Arad-Alba Iulia, data de 22 decembrie 1868 ramanand in istoria feroviara drept ziua deschiderii primei cai ferate din Transilvania. Este de la sine inteles faptul ca, de la deschidere si pana in prezent, gara din Alba Iulia a fost martora celor mai insemnate evenimente locale, fiind locul care a intampinat personalitati si delegati oficiali, oaspeti sositi sa asiste la toate momentele marcante, primirea participantilor la Adunarea Nationala din 1 Decembrie 1918 sau vizitele membrilor Familiei Regale fiind doar cateva dintre ele.