+ 26°C

Cealaltă Capitală - Totul despre ea

Acasă / Programul zilei de 1 Decembrie 1918

Programul zilei de 1 Decembrie 1918

Publicat în: 25 nov.. 2017
Autor: Nicu Neag

Organizatorii celui mai important eveniment petrecut la Alba Iulia, a cărui finalitate a fost Unirea Transilvaniei cu România, au acordat o atenţie sporită asiguării ordinii, dar și respectării traseului pe care trebuiau să-l urmeze miile de români sosiţi în oraş.

„Programul marei adunari constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care se va ţinea Dumnecă, 1. Dec. Stil nou (18 Novembre stil vechi) 1918“ a cuprins trei puncte.

Participanţii erau anunţaţi că „serviciul divin va începe la orele 7 dimineaţa“. Deschiderea Adunării Naţionale era planificată pentru ora 10, în casina militară din Cetate, actuala Sală a Unirii. Cel mai important punct din program era „cetirea rezoluţiunei“ votată şi propusă de conferinţa prealabilă a marelui sfat naţional“. Ultimul punct presupunea dezbaterea articolelor Hotărârii de Unire, document în nouă puncte, conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România. Fără banchete şi mese comune

Alba Iulia în 1918: 10.000 locuitori, două hoteluri

Programul includea şi precizări pentru zecile de mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“(n.a.denumire a orașului Alba Iulia). Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“.

Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea cu subiect şi predicat că „banchete şi mese comune nu vor fi“. Regula avea o excepţie pentru cei veniţi de departe, pentru care „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  care a decis Unirea Transilvaniei cu România, se estimează că au participat 100.000 de români. Merită subliniat faptul că orașul avea atunci 10.000 de locuitori și două hoteluri.

De deplasara lor organizată în grupuri mari, separate de culoare largi, au fost responsabili membri Gărzii Naționale, formațiunea militară care a asigurat ordinea și paza. Hotărârea luată în Sala Unirii a fost făcută cunoscută mulțimilor de către Aurel Vlad, episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea,  de la trei tribune amenajate în zona Parcului Unirii din zilele noastre.

Planul de apărare al orașului a fost pus pe hârtie de Florian Medrea, comandantul Gărzii Naționale de la Alba Iulia, cel care a avut sarcina de a pregăti, tehnic și militar, Marea Adunare din 1 decembrie 1918. În zilele noastre aveți ocazia să vă „întâlniți“ la Alba Iulia cu Florian Medrea. Reenactorul cu același nume este istorcul Tudor Roșu de la Muzeul Național al Unirii. Trupa de reenactment pe care o conduce are și zece gardiști.

Trei instantanee cu mulţimile şi două imagini cu tribunele oficiale de la Marea Adunarea Naţională sunt singurele mărturii fotografice ale evenimentelor petrecute acum 96 de ani. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, din satul Galtiu,  de lângă Alba Iulia, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.

Reenactori care ne ajută să intrăm în atmosfera zilei de 1 Decembrie 1918, în fața Sălii Unirii/Foto: Ionuț Văidean

Și cu Samoilă Mârza vă puteți da o „întâlnire“ la Alba  Iulia. Este întruchipat de muzeograful Rareș Diodiu de la Muzeul Național al Unirii. Reenactorul este „dotat“ și cu un aparat de fotografiat de epocă funcțional, asemănător celui cu care s-a imortalizat Unirea. Totul este posibil printr-un proiect de reconstituire  istorică al Muzeului Național al Unirii, prin care au fost aduse la „viață“ zece personalități implicate în organizarea evenimentului din 1 Dcembrie 1918 de la Alba Iulia, ce a avut ca finalitate Unirea Transilvaniei cu România.

Sursa imginilor de epocă: Proiectul Memoria Urbis, finanțat de Primăria Municipiului Alba Iulia

Nicu Neag

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia