Singurele imagini ale Unirii, realizate de Samoilă Mârza la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, au fost reinterpretate fotografic cu aceeași tehnică numită în epocă „ambrotip” sau „colodiu umed”. Acțiunea inedită a fost pusă în practică de un artist născut în Alba Iulia.

1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Printre cei peste 100.000 de români veniți în Orașul Unirii din toate colțurile Transilvaniei se afla și Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia.

În era selfie, când imortalizăm aproape orice cu ajutorul telefonului mobil, pare greu de crezut că în acea mulțime interminabilă Samoilă Mârza a fost singurul om care avea la el un aparat de fotografiat, unul cu burduf.

Samoilă Mârza, fotograful Unirii

Cu acesta a realizat imaginile celebre care i-au adus supranumele de „fotograful Unirii“. Imaginea evenimentelor este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale. Atât imaginile, cât și aparatul cu care au fost realizate se păstrează la Alba Iulia, la Muzeul Național al Unirii. Importanţa imaginilor este covârşitoare, dată fiind importanţa evenimentului.

15 ianuarie 2018, Alba Iulia, Sala Unirii. Fotograful Radu Chindriș, născut în Alba Iulia, stabilit în București, își amenaja atelierul foto mobil. Nu își etala tehnologie video de ultimă generație pe care a lăsat-o în studioul din București ci echipamente de aceeași vârstă cu Unirea.

Nici tehnica fotografică la care a apelat nu este de utimă oră, ci cea folosită acum 100 de ani și cunoscută sub denumirile de „colodiu umed“ și „ambrotip“.

Fotograful Radu Chindriș în Sala Unirii

Abia de aici începe pentru artist provocarea propriu-zisă. Sub atenta supraveghere a specialiștilor de la Muzeul Național al Unirii, fotograful începe amplul proces de reinterpretare a singurelor imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Este doar prima etapă a proiectului național „100 de chipuri românești” prin care vor fi promovați cei mai spectaculoși 100 de români ai prezentului. Pentru început, fiecare negativ trebuie transformat în pozitiv, digitalizat cu ajutorul unui scaner de film.

Digitalizarea negativelor lăsate de Samoilă Mârza

Fiecare ședință durează între 30-40 de minute. Rezultatul? Fiecare imagine rezultată are o rezoluție net superioară față de original. După ce artistul îi face retușurile care se impun, imaginea digitală este tipărită pe hârtie din bumbac 100% care va rezista încă cel puțin 100 de ani în patrimoniul Muzeului.

Și procesul nu se oprește aici. Reinterpretarea fotografică presupune refotografierea printurilor cu exact aceeași tehnică fotografică folosită în timpul Marii Uniri și obținerea unor noi clișee de stică. Fiecare negativ lăsat de Samoilă Mârza a fost mărit de la 13X18 centimetri la 40X55 centimetri. Imaginile reinterpretate ce rămân în patrimoniul Muzeului Național al Unirii pot fi imagini negative și pozitive în același timp, în funcție de unghiul din care sunt privite. O trimitere subtilă la dualitatea istorică, spun inițiatorii proiectului.

Imaginile printate vor fi expuse, în premieră, la Alba Iulia. Evenimentul are loc în 24 ianuarie 2018, de la ora 11:00 în Muzeul Principia, din apropierea Sălii Unirii. 

În cadrul expoziției pot fi văzute și imagini cu zece reenactori ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia,  care întruchipează tot atâtea personalități implicate în actul Unirii din 1918. Vorbim de Florian Medrea, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, Samoilă Mârza.

Samoilă Mârza, interpretat de Rareș Diodiu

Sunt personalități cheie implicate în organizarea Marii Adunări Naționale din 1 Decembrie 1918, dar și în derularea altor evenimente care au pregătit Unirea. Fotografiile au fost realizate tot de Radu Chindriș și tot în tehnica colodiu umed.

Participanții la eveniment vor avea ocazia să vadă pe viu ce presupunea o ședință foto acum 100 de ani. Fotograful va realiza în cadrul evenimentului o astfel de ședință demonstrativă.

Evenimentul de la Alba Iulia este sinonim cu lansarea națională a proiectului „100 de chipuri de românești“.

Despre proiect

Componenta centrală a proiectului presupune fotografierea celor mai reprezentativi 100 de români ai momentului. Tehnica folosită pentru a fotografia oamenii prezentului este de o „vârstă“ cu Marea Unire.

În fața obiectivelor lui Radu Chindriș se vor afla, pe parcursul anului 2018, istorici, academicieni, inventatori, sportivi, artiști, realizatori Tv, etc. Fiecare din cei 100 de români va spune câte două fraze despre importanța momentului, completate cu prezența sa vizuală.

„Beneficiul principal al proiectului, derulat timp de un an de zile, este că generațiile viitoare vor avea o moștenire vizuală bogată. La încheierea proiectului, în decembrie 2018, vom avea imagini cu cei mai importanți 100 de români ai momentului, realizate după aceeași tehnică cu cele făcute de Samoilă Mârza, în 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Toate chipurile vor fi culese într-un album tipărit, dar care are componente multimedia accesibile cu ajutorul telefonului mobil. Astfel, lăsăm generațiilor următoare o altă moștenire vizuală unică“, explică inițiatorii campanei.

Proiectul este derulat de: Fugașin & Partenerii, Alinda Bănică Business Consultancy, Casa de avocatură Grecu & Asociații și Asociația Fabrica de Evenimente.

Sursa imaginilor: proiectul 100 deChipuri Romanesti

Nicu Neag