In urma lucrarilor de modernizare efectuate in interiorul Cetatii Alba Carolina, au fost descoperite ruinele cele mai vechi biserici rasaritene de la nord de Dunare. Prima parte a ruinelor, respectiv absida bisericii, a fost descoperita intamplator in timpul unor sapaturi pentru inlocuirea conductelor de apa potabila din anul 2011, pentru ca, apoi, locul sa fie investigat in detaliu de catre o echipa de arhitecti coordonati de dr. Daniela Marcu Istrate.

Ruinele descoperite in urma cu peste 4 ani au fost reingropate dupa ce echipa de cercetatori si-a finalizat studiul, insa importanta istorica a acestora ramane de necontestat. Conform arheologilor care au lucrat la proiect, biserica avea o dimensiune de 20.7 metri pe 12 metri, cu o grosime medie a zidurilor de peste 1.2 metri. Biserica, demolata in anul 1050, fusese construita cu 100 de ani inainte si prezenta o nava de 12 metri patrati cu 4 stalpi pentru sustinerea unei cupole. In situl arheologic au fost descoperite si peste 400 de morminte, multe dintre acestea apartinand unui cimitir care a existat pe aceeasi suprafata. Nu in ultimul rand, au fost descoperite peste 100 de monede, obiecte ceramice si bijuterii, majoritatea datate la jumatatea secolului XIV. Arheologul Daniela Marcu explica in lucrarea sa, "Biserica din secolele X-XI, de influenta bizantina, de la Alba Iulia":

"Sapaturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveala ruinele unei biserici cu plan in cruce inscrisa, de traditie bizantina, care a functionat in intervalul dintre mijlocul secolului X si mijlocul secolului XI. Aceasta datare destul de exacta, foarte rara in arheologie, se datoreaza unui context arheologic cu numerosi indicatori, dar totodata isi gaseste locul in evolutia istorica a sitului, in particular, si in evolutia istorica a sudului Transilvaniei, in general.

Fara indoiala, ne aflam in fata celei mai vechi biserici de influenta bizantina de la nordul Dunarii si, raportat la teritoriul propriu-zis imperial, aceasta este una dintre putinele biserici datate din context in secolul X. Din acest motiv, poate fi un reper important nu doar in cercetarea istoriei Transilvaniei si a Ungariei, ci si in studierea influentelor arhitecturii bizantine. Descoperirea de la Alba Iulia din anul 2011 confirma importanta acestei locatii nu doar pentru autohtoni, ci si pentru marile puteri care isi disputau in epoca controlul regiunii."

Cercetarile arheologice si stiintifice efectuate imediat dupa descoperire au fost finantate de catre Arhiepiscopia Romano-Catolica. Ioan Strajan, reprezentant al Fundatiei Alba Iulia 1918 pentru Unitatea si Integritatea Romaniei, sustinator ai ideii de dezgropare si introducere in circuitul turistic al ruinelor, declara:

"Avand in vedere importanta acestei descoperiri pentru istoria nationala, dar mai ales pentru orasul Alba Iulia, aceste vestigii trebuie conservate in asa fel incat sa poata fi vizitate si vazute direct, devenind in viitor, in mod sigur, obiectivul cel mai important de vizitat din interiorul Cetatii Alba Iulia."