#AlbaIulia100

Acasă / #Top10 curiozităţi despre momentul 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia

#Top10 curiozităţi despre momentul 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia

Publicat în: 29 nov.. 2019
Autor: Nicu Neag

Alba Iulia, orașul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de  un secol,  drept capitala simbolică a României și în acest context, a primit recent sloganul turistic de „Cealaltă Capitală”.

Vă prezentăm, mai jos, un  #Top10 curiozităţi despre momentul 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia:

1.Record organizatoric: Adunarea din 1 decembrie 1918 a fost organizată în doar 10 zile. Și asta, fără telefoane mobile, internet, rețele de socializare etc. Succesiunea de mari decizii politice într-un timp așa scurt a fost un succes total.

2.Cei 1228 de delegați  oficiali aleşi ai naţiunii române la Alba Iulia reprezentau întreaga Transilvanie, atât geografic, cât și social, profesional, religios și politic;

3.Fiecare delegat oficial prezent în actuala Sală a Unirii avea câte o împuternicire care se numea „credențional“. Documentul era un fel „pașaport“, în baza căruia dețintorii primeau o legitimație care le asigura intrarea în sala de dezbateri. Din procesul verbal al Adunări Naționale aflăm că la dezbaterile din sală au fost prezente, pe lângă cei 1.228 de delegaţi, şi alte persoane, cum ar fi, ziariștii. O dovadă în plus este dată de numărul legitimațiilor de acces, în jur de 1500;

Credentional-Vasile-Goldis

4.Programul zilei de 1 decembrie 1918 includea  precizări clare pentru zecile de mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“(n.a.denumire a orașului Alba Iulia). Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Locuitorii din satele învecinate oraşului Alba Iulia erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea cu subiect şi predicat că „banchete şi mese comune nu vor fi“.

Program 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
Program 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

5. Momentul central al zilei de 1 Decembrie 1918 l-a reprezentat citirea Rezoluției Unirii în plenul Adunării, de către Vasile Goldiș, la ora 12. Ulterior, actul fundamental a fost adoptat  în unanimitate de către cei prezenți. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii;

Manuscris cuvantare Vasile Goldis 1918

6. Ştirile despre cum decurgeau lucrările din Sala Unirii erau duse periodic maselor, adunate în zona actualului parc din fața Catedralei Încoronării. La acea vreme,  Sala Unirii era cea mai spaţioasă clădire din Alba Iulia, singura ce putea să-i găzduiască sub acoperişul său pe delegaţii oficiali ai naţiunii române;

7. Trei oratori şi o audienţă de peste 100.000 de români: Episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi avocatul Aurel Vlad au vorbit doar afară, în faţa celor peste 100.000 de participanți. Ceilalți opt oratori ai Adunării au luat cuvântul  în actuala Sală a Unirii;

Imagine 1 decembrie 1918 la Alba Iulia

8.Un tânăr de 32 de ani, abia întors de pe frontul italian al Primului Război Mondial, ne-a lăsat singurele imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Chiar dacă pare greu de crezut în zilele noastre, Samoilă Mârza a fost singurul dintre cei peste 100.000 de români veniți la Alba Iulia care a avut un aparat de fotografiat, cu care a imortalizat Unirea. Fotograful a executat din mijlocul mulțimii cinci clişee: trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială. Fotografiile sale au fost prezentate de delegația română, în cadrul Conferinței de Pace de la Versailles, ca un argument în plus pentru recunoașterea Unirii de către marile puteri.

Samoilă Mârza/Sursa fotografiilor de epocă: Muzeul Naţional al Unirii
Samoilă Mârza/Sursa fotografiilor de epocă: Muzeul Naţional al Unirii

9. Alba Iulia avea la acel moment numai 10.000 de locuitori şi două hoteluri, Hungaria și Europa, ambele demolate în vremea regimului comunist.

Locuri din Alba Iulia care amintesc de momentul 1918

10. În Alba Iulia avea cea mai puternică gardă naţională din Transilvania, sub comanda lui Florian Medrea. Era bine organizată și dotată, capabilă să apere orașul în caz de nevoie. Asta, în condițiile în care Transilvania trecea prin inerente tensiuni după încheierea Primului Război Mondial, iar trupelor germane aflate în retragere, li se refuzase cantonamentul în Cetatea Alba Iulia;

 În încheiere, putem spune, fără să exagerăm, că România Mare a început cu dreptul la Alba Iulia, în 1 decembrie 1918.

Sinteză realizată de Nicu Neag

Imagine deschidere articol: Manuscrisul original al cuvântării lui Vasile Goldiș în Sala Unirii, păstrat la Muzeul Național al Unirii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia