Mii de pelerini, din tara si strainatate, au venit la Alba Iulia pentru a participa la ritualul de sfintire a sarcofagului cu ramasitele pamantesti ale Episcopului Márton Áron, aduse in interiorul Catedralei Romano-Catolice.
Ramasitele pamantesti ale Episcopului Márton Áron s-au aflat, pana acum, intr-un cavou subteran al Catedralei Romano-Catolice. Ceremonialul de dezvelire si sfintire a sarcofagului de piatra amplasat in interiorul lacasului de cult a avut loc in ziua in care in calendarul romano-catolic sunt pomeniti sfintii Mihail, Gabriel si Rafael (n.a. 29 septembrie). Este si ziua in care Catedrala isi sarbatoreste hramul. In plus, s-au marcat 36 de ani de la moartea lui Márton Áron.
Episcopi, diaconi, dar si peste patru mii de pelerini, din Romania si de peste hotare au asistat la ceremonialul religios, majoritatea gasindu-si loc pe esplanada din fata lacasului de cult. Dintre oaspetii de seama il amintim pe Monseniorul Miguel Maury Buendia, nuntiul apostolic in Romania.
Prin mutarea ramasitelor pamantesti ale Episcopului in interiorul Catedralei, reprezentantii Episcopiei au vrut sa sublinieze locul special pe care-l ocupa Márton Áron in galeria Episcopilor romano-catolici. În plus, au vrut sa-l aduca mai „aproape“ de pelerinii si turistii care trec pragul lacasului de cult.
Prin amplasarea monumentului funerar pe latura de sud a Catedralei, Episcopul se „invecineaza“ cu Iancu de Hunedoara, mare voievod al Transilvaniei care a primit, de asemenea, cinstea de a fi inmormantat in incinta lacasului de cult. Tot aici isi dorm somnul de veci si Principi ai Transilvaniei, din familiile Sigismund, Rakoczy și Bethlen, dar si proiectantii Cetatii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti și Francesco Brilli.
Márton Áron (1896-1980) a fost Episcop Romano-Catolic al Diecezei Alba Iulia intre 1938-1980. Dupa 1949, a cunoscut si prigoana autoritatilor comuniste, dupa ce a cerut, in mai multe randuri, libertate religioasa pentru toate cultele din Romania si „dezlegare“ pentru servicii divine in armata, spitale, orfelinate si inchisori.
„Integerrimus Domini famulus“ (n.a. cel mai integru slujitor al domnului), asa l-a caracterizat Papa Ioan Paul al II-lea pe Episcopul Márton Áron, in telegrama trimisa cu ocazia acceptarii demisiei sale, in 1980. E de la sine inteles ca exista o legatura directa intre caracterizarea elogioasa venita de la Roma si cunoasterea faptelor Episcopului de catre Suveranul pontif. Se impune ca noi, cei care pasim pe urmele lui Márton Áron la Alba Iulia, sa-i descoperim viata, opera si sacrificiul, pentru a-l putea aprecia la adevarata valoare.
Contemporana cu celebra Notre Dame, Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia figureaza pe lista celor mai importante monumente de arhitectura medievala in stil romanic din Romania. Obiectivul este vizitat anual de zeci de mii de turisti. In cartea de impresii isi lasa „amprenta“ oaspeti din Europa, dar si din Asia si America.
Catedrala a fost si platou de filmare pentru productii romanesti, dar si straine.
Consideram ca, in cele prezentate mai sus, gasiti suficiente motive care sa va indemne sa treceti Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia pe lista obiectivelor ce merita vizitate.
EPISCOPUL MARTON ARON A FOST CEL CE S-A RIDICAT ÎMPOTRIVA DEPORTĂRII EVREILOR TRANSILVĂNENI SPRE LAGĂRELE DE CONCENTRARE ÎN PRIMĂVARA ANULUI 1944.PENTRU ACEST FAPT A AVUT DE PĂTIMIT ȘI DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR UNGARIEI HORTISTE.MAI TÂRZIU,ÎN SEMN DE PREȚUIRE ,I-A FOST ACORDAT TITLUL DE DREPT ÎNTRE POPOARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE ISRAELIENE.FIE-I AMINTIREA BINECUVÂNTATĂ.