Urmele de om sunt atât de rare, în Muntele Mare, încât atunci când vă apropiați de un sat, vă dați seama imediat: un turn de biserică, mai înalt decât toate acoperișurile, e semnul că ați ajuns între oameni. Turnul e cu atât mai vizibil, cu cât orice biserică din Muntele Mare, ca în toate satele românești, se află pe vârf de deal. Omul, urcând spre biserică, va ști că drumul spre cer întotdeauna urcă și că rugăciunea, așa cum o cer Scripturile, e jerftă.

Biserica de zid din Lupșa / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Turnurile județului Alba sunt mai ales turnuri de piatră. Adică de biserică de zid. Intrând în ele, puteți considera că ați intrat într-un muzeu de artă sacră, în care picturile murale, icoanele și însăși construcția lăcașului au statut de exponat și, deci, o valoare pe care nimeni n-o poate contesta. Ceea ce, însă, poate fi pus sub semnul întrebării e șansa lor de a mai rezista în timp. Puține dintre ele au fost conservate și chiar și mai puține sunt cele în care mai au loc slujbe. Cele mai multe se află în sate pierdute pe hartă, în inima muntelui, în locuri în care nici preot nu mai există; nu li se mai deschide ușa decât, poate, la sărbători, iar picturile lor înnegrite de fum și pânze, zidurile lor crăpate la încheieturi arată cât de mult au fost uitate.

Ziduri... / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Lăsând la o parte, însă, realitatea tristă a multora dintre ele, trebuie să constatăm că bisericile de zid din judeţul Alba impresionează prin diversitate confesională, cronologică şi stilistică. Aici, în județul Alba, se află un complex ansamblu arhitectonic medieval – catedrala romano-catolică din Alba Iulia, ce reuneşte stilurile romanic, gotic, renascentist şi baroc. De asemenea, la Rîmeţ veți găsi una din cele mai vechi biserici româneşti, cu începuturile în secolul al XIII-lea și, în Alba Iulia, sediul Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, în al cărei complex s-a aflat o biserică înălţată la 1596, de către voievodul Mihai Viteazul. Moştenitoarea ei este biserica Maieri II, construită între 1713-1715 din resturile recuperate de la vechile construcţii.

Interior în biserică de zid / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Tot în Alba Iulia se află catedrala ortodoxă, denumită „a Încoronării” sau „a Reîntregirii”, construită între 1921-1922, unde au fost încoronaţi regele Ferdinand şi regina Maria. La Blaj, catedrala greco-catolică, prima biserică românească înălţată după principii arhitectonice baroce, adăposteşte cel mai mare iconostas din țară. Şi confesiunile protestante deţin monumente remarcabile, precum biserica evanghelică din Sebeş (unică în România ca structură romano-gotică), biserica reformată din Ighiu, în stil neoclasic, bisericile evanghelice din Podișul Târnavelor şi biserica unitariană din Rimetea.

Florian-Rareș Tileagă