Curiozităţi

Acasă / Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

Publicat în: 18 ian.. 2019
Autor: Nicu Neag

Oraşul cu cea mai mare cetate din România, Capitală a Marii Uniri, primul oraş din România cu un brand profesionist, cea mai mare scenă culturală din România….Ştim multe lucruri despre Alba Iulia, dar istoria sa milenară „ascunde“ încă multe urme şi poveşti fascinante. Vă propunem o campanie, denumită generic #Curiozităţi, prin care să vă prezentăm lucruri inedite, cu care putem compune, ca într-un puzzle, o altfel de poveste a oraşului Alba Iulia.

Alba Iulia, oraş cu istorie milenară, rămâne un loc special din România, unde s-au scris file de istorie naţională şi europeană, s-au ţesut intrigi, dar s-au născut şi poveşti fascinante. Sunt suficiente motive pentru care merită redescoperit în permanenţă.

Cele mai surprinzătoare lucruri despre #AlbaIulia

De la întemeierea oraşului de către romani, în urmă cu aproape două mii de ani, şi până în zilele noastre, oraşul a trecut prin tot atâtea transformări, încât este aproape imposibil ca cineva să-i cunoască toate secretele.

Ca toate oraşele vechi, Alba Iulia păstrează, pe lângă clădirile-simbol şi mici secrete, lucruri mai puţin cunoscute. Urmele stau ascunse ici-acolo, zărite doar de ochiul cunoscătorilor. Altele merită amintite, deşi urma lor s-a pierdut definitiv, altele se cer cercetate în documente de arhivă.

Prin această campanie nu ne propunem întocmirea unor topuri, precum „cel mai mare…“, „cine este primul…“, ci doar prezentarea unor lucruri inedite, mai puţin cunoscute publicului larg. #Curiozităţile ne pot ajuta să compunem, ca într-un puzzle, o altfel de poveste despre #AlbaIulia, una care ne va face să (re)descoperim oraşul cu alţi ochi.

30 de #curiozităţi despre Apulum

Primele #curiozităţi ne poartă prin anticul Apulum(n.a. denumirea latină a orașului Alba Iulia):

Romanii au întemeiat la Apulum două oraşe, amândouă cunoscând beneficiile economice date de ambele trepte ale ierarhiei urbane romane: municipia şi colonia. Fiecare a  ocupat o suprafaţă întinsă în zonele sudice şi estice ale orașului actual. Din cele două a rămas unul…Alba Iulia;

Decizia împăratului roman Traian de a trimite o legiune la Apulum şi implicit ridicarea unui castru s-a bazat şi pe poziția strategică a aşezării, ce asigura un control al circulației pe Valea Mureșului (anticul Maris), precum și al zonei aurifere a Munților Apuseni. Şi, nu în ultimul rând, plasarea aşezării lângă marele drum imperial, ce lega capitala- Colonia Ulpia Traiana de alte centre importante- Potaisa-Napoca-Porollissum;

Vestita Legiune a XIII-a Gemina a fost adusă la Apulum de la Vindobona (în zona Vienei de astăzi), fiind și singura legiune care a staționat pe teritoriul Daciei pe toată perioada ocupației romane;

Legiunea de la Apulum cuprindea efective de peste 5000 de oameni, în principal infanteriști, aflați sub comanda unui legatus provenit dintr-o familie de ordin senatorial. Sub acesta urma o ierarhie strictă, care, împreună cu disciplina de fier a trupei, dar și cu salariile nu mici ale soldaților, au constituit principalele argumente ale succesului armatei romane;

Atmosfera lumii antice, cu legionari romani,  gladiatori, dansatoare,  războinici daci, este reconstituită în zilele noastre de Garda Apulum, trupa de reenactment antic ce activează în oraș și care are o intensă prezență publică în cursul sezonului turistic.

Foto: Ania Ciolacu

Blocurile masive de piatră, folosite la ridicarea castrului,  au fost extrase din carierele de la Ampoița și Ighiu, situate la aproximativ 10 kilometri nord-vest de Alba Iulia. Piatra era adusă cu carele și zidită de soldații legiunii, buni cunoscători ai tehnicilor de construcție;

Forma castrului apulens era de veche tradiţie, ce cobora în timpul Republicii romane; avea planurile unui pătrat cu laturile de aproximativ 440X440 metri;

Inscriptie încastrată în apropierea porţii de sud a castrului ce indică o refacere a zidului/Sursa: Proiectul Memoria Urbis

Din cele 11 oraşe ale Provinciei Traiane, Apulum a fost cel mai însemnat centru urban; totodată centrul politic, economic, militar și cultural al acesteia.

Apulum a fost cel mai important centru urban din Estul Imperiului Roman;

Singura dintre cele patru porți ale castrului de formă patrulateră care a rămas până în zilele noastre este cea de pe latura de sud, numită Porta principalis dextra. Vestigiile rămase înfățișează doar o parte din aspectul de altădată al porții și cam o treime din elevația ei de acum 1800 de ani. Chiar și așa, este o mărturie vie a civilizației romane pe aceste meleaguri și vorbește despre o perioadă înfloritoare a anticului Apulum. Obiectivul este pus în valoare pe Traseul celor Trei Fortificații, amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina;

Foto: Florin Duţulescu

Şterge-s-ar numele lui…“, aşa începe textul unui blestem gravat pe o tăbliţă din plumb, descoperită într-o necropolă romană din Alba Iulia, în 2007. Din partea păstrată se pot citi numele în forma genitivă (-es) a şapte femei: Clianes, Iulies, Valeries, Flavies Iulies, Aurelies, Iulies, Valeries“. Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul, aşa că este deschisă calea speculaţiilor între istoricii care studiază perioada romană. Plumbul era considerat de romani un metal cu proprietăţi malefice, motiv pentru care aceste „tabellae defixiones“ apăreau pe un astfel de material;

Comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina era în clădirea Principiei castrului roman de la Apulum. O parte a clădirii este valorificată turistic în Muzeul Principia. Cealaltă parte a Principiei se află sub actuala stradă Nicolae Iorga și sub Universitatea „1 Decembrie 1918”;

Principia-reconstituire digitală/Sursa: Muzeul Naţional al Unirii 

La intrarea în Muzeul Principia poate fi văzută imaginea în bronz a unui soldat roman echipat după standardele începutului de secol II d.Hr, atunci când Dacia a devenit unul dintre ultimele teritorii smulse din barbaricum și incluse în granițele Imperiului Roman;

Statuia fără cap expusă în curtea Muzeului Principia, dedicată unui înalt ofițer roman, este interpretată și ca o posibilă reprezentare a împăratului roman Caracalla. Piesa este din colecțiile vechi ale Muzeului de istorie al oraşului;

Care au fost motivele alegerii celor cinci împărați romani, ale căror statui în bronz sunt amplasate în interiorul și în curtea muzeului Principia? Toți au avut un rol important în evoluția anticului Apulum, dar și pentru istoria Imperiului roman, în general. Traian a fost cuceritorul Daciei. În vremea lui Hadrian s-au derulat fazele inițiale ale existenței castrului de la Apulum. Sub Marc Aureliu primul centru urban de la Apulum a primit statutul de municipiu, iar Septimius Severus a acordat același statut pentru cel de-al doilea oraș de la Apulum, cel dezvoltat în jurul castrului. Despre Caracalla se spune că a ajuns, cel mai probabil, și la Apulum în anul 213, alături de mama sa, Iulia Domna;

Foto: Florin Duţulescu

Complexul băilor publice romane care a funcționat la Apulum are o machetă dedicată, realizată în urmă de peste un secol. Este expusă la Muzeul Naţional al Unirii;

Trei splendide statuete romane de marmură descoperite în ultimele trei decenii la Alba Iulia și dedicate zeilor Liber Pater și Nemesis, respectiv eroului Hercule pot fi admirate tot la Muzeul Naţional al Unirii. Toate trei au fost descoperite pe teritoriului anticului Apulum. Prima este considerată cea mai frumoasă piesă sculpturală din Dacia Romană. A doua a fost recuperată în 2013, de la un bărbat care încerca să o vândă ilegal, şi a fost evaluată la 230.000 de dolari. A treia a fost descoperită în 2011, cu ocazia săpăturilor din preajma Porţii a IV-a a Cetăţii Alba Carolina;

Hercule/Foto: Florin Duţulescu

Reprezentarea care-i înfățișează pe Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică este o dovadă a legăturii anticului Apulum cu simbolurile Romei. În același timp, o mărturie peste milenii a statutului special pe care l-a avut anticul Apulum în Imperiul Roman. Basorelieful este expus la Muzeul Naţional al Unirii;

Primul nucleu civil de la Apulum, dezvoltat în jurul fortificaţiei legionare,  l-au reprezentat canabele, constituite din artizani, negustori, vetrerani cu familiile lor. Într-un cuvânt: colonişti-italici, nord-africani, germanici etc. Aşezările civile de la Apulum au format cel mai important centru urban al Daciei Romane;

La sud de castru, pe locul actualului cartier Partoş, s-a întemeiat o  aşezare contemporană cu canabele Legiunii a XIII-a Gemina.  Cel mai probabil, un sat-vicus. Se întâmpla la scurt timp după războaiele daco-romane de la începutul secolului II d.Hr.;

De numele lui Adalbert Cserni se leagă demararea primelor săpături arheologice în interiorul castrului roman din Apulum, desfăşurate cu anumite întreruperi între anii 1888 şi 1916. Principalele sale rezultate constau în descoperirea fundaţiilor unor barăci (locuinţe ale soldaţilor), dar şi a urmelor unor ziduri romane pe laturile de sud şi sud-vest ale castrului;

Important centru şi comercial, Apulum găzduia numeroase asociaţii profesionale ale croitorilor, fierarilor, dulgherilor, plutaşilor, olarilor, comercianţilor, negustorilor etc;

Ca şi în alte centre artistice ale lumii romane, meşterii de la Apulum (artişti, sculptori, pictori) erau stăpâni pe canoanele artei şi se dovedeau buni cunoscători ai mitologiei greco-romane sau orientale. Lucrau după cataloage ce circulau în Occidentul şi Orientul Imperiului Caesarilor;

Dublul centru urban de la Apulum avea aproximativ 20.000 de locuitori;

Romanii aveau o grijă deosebită pentru cei trecuţi în „lumea umbrelor“. Necropolele cercetate de arheologi în mai multe zone din Alba Iulia respectă tradiţia plasării locurilor de veci dincolo de zidurile castrului;

Cultul morţii, cu rituri, ritualuri şi idei metafizice, sunt importalizate de poetul şi filozoful Lucian Blaga, în poemul „Cimitirul roman“, „…loc flancat de două rânduri ale tăcerii“;

Castrul ridicat de romani la Apulum a dăinuit vreme de peste un mileniu, fiind cea mai longevivă fortificaţie ridicată la Alba Iulia;

Ipoteza originii romane a planului şi zidurilor cetăţii medievale a pornit de la studierea unor hărţi din anii 1687 (Pianta d’Alba Iulia) şi 1711 (Giovanni Morando Visconti), ambele anterioare ridicării cetăţii bastionare de tip Vauban, pe care o vedem în zilele noastre;

Desen 1687/Sursa: Proiectul Memoria Urbis

Pierderea şi apoi părăsirea provinciei de către romani nu a fost sinonimă cu pieirea castrului de la Apulum. Dimpotrivă. Oamenii medievali îi redescoperă puternicele ziduri albe de calcar, numind locul iniţial Bălgrad (Cetatea Albă), iar apoi Fehérvár sau Weissburg;

Medievalii au păstrat doar două dintre căile de acces în castru: poarta vestică, numită „Sf. Mihail” şi poarta estică, „Sf. Gheorghe”, aflate în uz până în momentul înlocuirii cetăţii medievale cu fortificaţia bastionară pe care o vedem şi-n zilele noastre;

Posibilă reconstituire a porţii pretoriene a castrului-poarta medievală Sf.Gheorghe/Sursa: Proiectul Memoria Urbis

De ruina castrului roman, adaptată la nevoile epocii, au beneficiat atât populaţiile aflate la cumpăna mileniilor I şi II, cât şi episcopii şi principii Transilvaniei, iar astăzi, tot mai mult, miile de turişti care vizitează situl antic Apulum;

Porţiuni din castru, împreună cu una dintre porţile sale, cea de sud,  şi o parte din Principia au fost conservate şi pot fi vizitate de turişti la Alba Iulia. Urmele castrului de la Apulum figurează pe ruta culturală europeană dedicată împăraților romani.

Sinteză realizată de NICU NEAG

Foto deschidere articol: Reconstituire digitală a porţii de sud a castrului roman/Sursa: Muzeul Naţional al Unirii

Surse de documentare:

Proiectul Memoria Urbis, finanţat de Primăria Municipiului Alba Iulia

Judeţul Alba: Istorie, cultură, civilizaţie, Alba Iulia,  2013

Vasile Moga, Creştinismul la Apulum şi în teritoriul său-secolele III-X, Alba Iulia, 2007

Ota Radu, De la canabele Legiunii A XIII Gemina la Municipium Septimium Apulense, Alba Iulia, 2012

 

 

Un comentariu:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia