Valea Galdei nu e doar ape, stânci și drumuri înguste, făcute parcă pentru căruță și bicicletă. Valea Galdei, pentru iubitorul de artă religioasă și refugiu duhovnicesc, înseamnă biserici de zid, bine păstrate. Iată, mai jos, bisericile de zid din Galda de Jos și din Galda de Sus. Evident, după cum ne indică și numele satelor în care se află, una e mai la vale, alta mai spre deal. Bine ați venit pe Valea Galdei, la doar 15-20 minute de Alba Iulia!

Șindrilă / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Galda de Jos. Biserica de zid. Pare greu de găsit, pentru că nu e deloc „la şosea”. Dar dacă o să vă uitați bine, de jur-împrejur, veți vedea un vârf de clopotniţă, cocoţat pe deal. Deocamdată atât se vede, fiindcă trebuie să urcați până acolo ca s-o vedeți în întregime. Biserica se află pe o colină a comunei, chiar foarte aproape de strada principală. E singura clădire de pe culme, ca orice biserică românească veche, şi se pare că e acolo fie din secolul XV, fie din secolul XVII. Nu se ştie exact, pentru că existenţa îndelungată a bisericii a făcut ca începuturile şi etapele sale constructive să fie greu de stabilit. Ba chiar i s-a datorat ctitoria lui Mihai Viteazul. Ca elemente arhitecturale şi decorative, amintim absida de tradiţie romanică, fereastra circulară cu muluri gotice ce străpunge peretele de vest al naosului, turnul-clopotniţă, portalul de sud al pronaosului, decorat în viziune barocă şi multe altele. Conţine două straturi de pictură (sec. XVII şi sec. XVIII), plus un clopot uriaş, datat 1778.

Turnul-clopotniță/ Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Galda de Sus. Biserica de zid. De la şosea până la biserică, sunt doar vreo 50 de metri. Dar îi faci greu, pentru că lăcaşul se află pe o colină a satului, la capătul unui lung culoar de trepte din piatră. Ceea ce, până la urmă, în cel mai bun caz, „purifică” sufletul prin efort şi răbdare... Odinioară, acolo fusese o bisericuţă de lemn, protejată de însuşi voievodul Matei Basarab. Dar s-a impus construirea uneia mai complexe, de zid, la mijlocul secolului al XVIII-lea. S-au păstrat, de atunci, mărturii esenţiale, cum ar fi crucile de piatră încastrate în zidul bisericii – element original de arhitectură –, pe care se mai pot citi numele unor decedaţi din a doua jumătate a secolului XVIII. Nu se ştie exact, însă, de unde fereastra gotică din absida altarului, databilă în secolul XV... Cât despre pictura interioară (veche din 1802), aceasta mai împodobeşte doar altarul şi arcul de triumf. Iconostasul, al cărui decor sculptat e deopotrivă baroc şi neoclasic, a fost pictat în 1804. Valoroase icoane din secolele XVII şi XVIII, cu semnătura lui Oprea Zugravul, Simion din Alba Iulia şi Stan din Răşinari – între care una cu neobişnuita scenă a Sfintei Treimi într-un trup, (şi mai ales crucea de argint donată de Matei Basarab) –, sunt încă martorele unei comunităţi foarte active.

Acces la bisericile din Galda de Jos și Galda de Sus

Rută: Alba Iulia – Oiejdea (DN 1) – Galda de Jos – Galda de Sus (DJ 107 H)

Distanţă de la Alba Iulia la Galda de Jos: 16 km

Distanţă de la Alba Iulia la Galda de Jos: 24 km

Durată: aproximativ 18 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă