Poate vi se pare exagerat titlul, dar veți vedea, în textul de mai jos, că acoperă o realitate perfect valabilă. Blajul, spre deosebire de zeci de alte orășele de la noi cu aproximativ același număr de locuitori, e un exemplu în cel mai bun sens. E bine rânduit, curat, profund istoric și profund cultural, și, mai ales, e frumos. Bine ați venit în ceea ce Eminescu numea, în secolul XIX, Mica Romă. O Romă pe care o puteți vizita în aceeași zi în care vă aflați la Alba Iulia, dată fiind mica distanță dintre orașe.
În centrul Blajului / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Ca orice alt oraș, Blajul are trafic rutier. Dar, spre deosebire de majoritate, are o tihnă inconfundabilă. Centrul istoric e în așa fel conceput, încât e perfect protejat de gălăgie și de aglomerație. E un fel de mic Sibiu istoric al Târnavelor, în care singura sursă de „zgomot” e muzica clopotelor din Catedrala Mitropolitană. E un spațiu citadin în care aleile cu flori, statuile și liniștea generală fac din Blaj locul potrivit pentru plimbare, fotografie urbană și refugiu.
Piața 1848 / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Centrul înseamnă, de fapt, uriașa Piaţă 1848, al cărei nume a fost ales în memoria evenimentelor legate de Marea Adunare Naţională din acel an. De asemenea, aceluiaşi spaţiu citadin îi aparţin străzile Astra, Petru Pavel Aron, Mitropolit Vancea şi Timotei Cipariu. Piaţa ocupă o suprafaţă de aproape 15.000 metri pătrați, dominată de statura catedralei greco-catolice „Sfânta Treime”. Iată, mai jos, pe scurt, câteva dintre monumentele pe care, credem noi, este musai să le cunoașteți.
Catedrala Mitropolitană greco-catolică din Blaj
Florile Blajului / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Domină Piaţa 1848 și este primul edificiu baroc românesc. Deține cel mai mare iconostas din ţară, lucrat în lemn de tei. Vestita catedrală a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, la iniţiativa Episcopului Inochentie Micu-Klein, ca urmare a mutării episcopiei de la Făgăraş la Blaj. Proiectată de arhitecţii curţii imperiale din Viena, catedrala „Sfânta Treime” a devenit, apoi, reşedinţa Bisericii Române Unite cu Roma. Ridicată în stil baroc, catedrala este compusă dintr-o navă dreptunghiulară şi absidă semicirculară, după modelul bisericii iezuiţilor din Cluj. Pictura cupolei e realizată de Iacov din Rășinari. Biserica a suferit restaurări succesive, fiind extinsă şi fiindu-i adăugate două turnuri monumentale, dominând centrul Blajului. Altarul e opera meşterului tâmplar Aldea şi a pictorilor Ştefan Tenețchi și Grigore Ranite. Catedrala a fost martorul năzuinţelor culturale şi istorice ale românilor, dovadă fiind amvonul, din care Simion Bărnuţiu şi-a rostit celebrul discurs de dinaintea Marii Adunări Naţionale din 1848. Unul dintre obiectele de preţ ale catedralei e un covor uriaş din lână, expus deasupra corului, la ocazii festive. Țesut în Maramureş, după desenele pictorului Octavian Smigelschi, covorul înfăţişează o acvilă ce se odihneşte pe turnurile „Noului Ierusalim”.
Câmpia Libertăţii
Fără nici un dubiu, este unul din cele mai semnificative locuri din România. Îl cunoașteți încă din clasele mici, din manualele de istorie. A fost locul unde, în 1848, s-au desfăşurat cele două Mari Adunări Naţionale din timpul revoluției paşoptiste. În amintirea celebrelor adunări, pe câmpie a fost înălțat un monument, alcătuit dintr-o piesă uriaşă intitulată „Gloria". Totodată, Câmpia Libertăţii a rămas faimoasă pentru superba Alee a Busturilor, un complex monumental din 24 de busturi înşirate de-a stânga şi de-a dreapta „Gloriei”. Au fost executate în bronz, în 1973, de către artiştii Ion Vlasiu, Ion Jalea şi Marius Butunoiu.
Muzeul Municipal
Îl veți găsi într-o frumoasă și veche clădire a Blajului, aproape de Colegiul Național „Inochentie Micu-Klein”. Pasionaţii de istorie se vor simţi ca acasă, întrucât la fiecare din etajele lui muzeul adăposteşte colecţii unice de istorie, tematicile principale fiind Şcoala Ardeleană şi Revoluţia de la 1848. Arme, documente, picturi pe sticlă, piese de arhitectură populară, tipărituri vechi şi prima tiparniţă a Blajului (de secol XVIII) se găsesc în vitrinele acestui elegant muzeu, înfiinţat în 1851 pe lângă Gimnaziul Superior.
Acces la Blaj
Rută: Alba Iulia – Teiuș (DN 1) – Blaj (DN 14 B)
Distanţă de la Alba Iulia la Blaj: 36 km
Durată: aproximativ 42 minute, fără popasuri
Florian-Rareș Tileagă