În nord, granița județului Alba cu județul Cluj se află în Muntele Mare. E o graniță greu de identificat, vagă, pentru că întreg ținutul Muntelui Mare e de fapt o întindere de vârfuri, văi și platouri alpine, extrem de sălbatice. Scărița Belioara, despre care vorbim mai jos, este, într-un fel, expresia maximală a acestui ținut.

Stânci enorme, văi amețitoare, poteci pierdute în nori, flori extrem de rare și poteci cât pentru un picior – iată ce înseamnă Scărița Belioara. Un decor intimidant, care marchează spectaculos ieșirea din județul Alba și intrarea în județul Cluj.

Vorbim, mai exact, despre platoul calcaros Scărița Belioara – Șesul Craiului, pe care nu aveți cum să îl confundați cu alte rezervații din zonă. Stâncile Scăriței sunt absolut imense, verticale, cu spărturi și creste care întrec în spectaculozitate orice altă formă de relief din Muntele Mare.

Dar, cu toate că par ideale pentru cățărări, alpiniștii spun că Scărița Belioara nu e potrivită pentru escaladă. Cel mult vă puteți bucura de aceste peisaje fotografiindu-le. Vă vor fura privirile abrupturile din calcar, de forma unor braţe de piatră, turlele, vârfurile, crestele zimţate, cu înălţimi de circa 1.400 m. E un decor monumental, în contrast cu peisajul domol care înconjoară rezervaţia. Aşa-numitul platou calcaros Scăriţa Belioara – Şesul Craiului se încadrează, la sud, într-un ţinut carstic faimos pentru densitatea mare de peşteri, fiecare cu câte un nume rustic (Belioara, Coşul Boului, Fără Fund, Roşie, Lungă, Călugărului, a lui Filip, Colţul Rotund). Nu lipsesc nici speciile rare de plante iubitoare de căldură (termofile), dat fiind că versanţii rezervaţiei sunt orientaţi spre soare. Iată câteva nume importante: argințica, strugurii ursului, sângele voinicului.

Și încă ceva: drumul până acolo. Din satul Săgacea, drumul de munte este tot ce vă puteți imagina că înseamnă un parcurs montan suprinzător, început ca drum pentru mașină mică, continuat cu drum adecvat pentru 4 x 4 și finalizat cu poteci alpine, practicabile exclusiv pe jos.

Acces la Scărița Belioara

Rută: Alba Iulia – Aiud (DN 1) – Rimetea – Buru (DJ 107 M) – Lunca (DN 75) – Poșaga de Jos – Poșaga de Sus – Săgacea

Descrierea rutei: rezervaţia se găseşte în estul masivului Muntele Mare, pe cursul mijlociu al Pârâului Poşaga, la – 2 km nord de satul Poşaga de Sus. Iar ca să ajungi trebuie să mergi pe DN 75 pe direcţia Câmpeni – Turda, până la intersecţia cu DJ 750 F, care te va duce în satul Poşaga de Jos. De acolo, un drum forestier continuă pe Valea Poşegii până în satul Poşaga de Sus, de unde faci dreapta pe un alt drum forestier, prelungit cu o potecă nemarcată până la baza rezervaţiei. Cu toate acestea, nu ezita să-i consulţi pe localnici în privinţa accesului!

Distanţă de la Alba Iulia la rezervație: 100 km

Durată: aproximativ 2 ore 30 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă

FOTO: Scărița Belioara / Sursa foto: cu amabilitatea d-lui Mihai Constantinescu