Istoria cetății Sebeșului e una mai degrabă pașnică. Nu are „vulcanicitatea” altor cetăți din apropiere, precum Alba Iulia și Aiud. La Sebeș, momentele violente s-au succedat cu pauze considerabile între ele, viața cetății fiind ritmată de negoț, meșteșugărie și șantiere pentru construcții de tip civil. Iată de ce zidurile și turnurile cetății sunt realmente „înghițite” de grădini și ulițe; fortificația însăși și-a pierdut treptat rostul și doar un ochi avizat ar putea să-i descifreze formele, strecurate printre case. Iată cetatea Sebeșului, pe care merită să o vedeți, dacă vă aflați la Alba Iulia.

Cetatea Sebeșului, cu Turnul Studentului în plan depărtat / Sursa foto: Rareș Tileagă

Cetatea-prototip

Aceasta, însă, nu diminuează valoarea arhitecturală a cetății, considerată prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania. Cert este că vorbim despre singura cetate orășenească din România, în legătură cu care s-a păstrat un document oficial de construcție, datând din 1387. Lucrările de construcție au început imediat (făcând să fie suspendat șantierul bisericii din centrul orașului), dar au fost întrerupte în 1438, la primul atac al turcilor. De altfel, localnicii au predat cetatea fără luptă, având în vedere imposibilitatea lor de a face față asediului cu o fortificație nefinalizată. Astfel, din structura ridicată în evul mediu, care cuprindea turnuri, o curtină ovală și șanțuri cu apă în afara zidurilor (elemente obligatorii de fortificare, dată fiind poziția nefavorabilă a cetății, în câmp deschis), au rămas doar șase turnuri și fragmente de ziduri, groase de 1,5 m, înalte de până la 7 m și cu un perimetru de 1.700 m.

Ziduri, la Sebeș / Sursa foto: Rareș Tileagă

Valorile din interior

Cetatea nu este, așadar, impresionantă ca proporții. Adevăratele valori de ordin arhitectural se află în interior, fie în orânduirea stradală, cu ulițe înguste pavate cu piatră de râu, umbrite de copaci bătrâni, fie în clădirile-monument, care acoperă fiecare metru pătrat din centrul istoric. Micul Mühlbach este, deopotrivă, intimitate și masivitate, așa cum o exprimă ansamblul fortificat al bisericii evanghelice, Casa Zápolya, Casa Binder, Piața Mare și Piața Mică, mănăstirea franciscană, clădirea primăriei, „cartierul romantic”, halele breslelor și casele-monument care umplu centrul istoric.

Turnurile, fala orașului

Abia după acel an au fost adăugate turnurile de întărire şi protecţie. Iniţial erau opt; astăzi, doar patru turnuri au rămas intacte, păstrând pitorescul acestei fortificaţii masive. Vorbim în primul rând despre Turnul Studentului (sau al Croitorilor) cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal (1678), cu două nivele de tragere, fiind încastrat în zid. Mai sunt Turnul Cizmarilor (1513), rectangular şi cu două nivele de tragere, precum şi Turnul Semicircular (1634). Intrarea în cetate se făcea prin patru porţi de piatră, din care se mai pot vedea rămăşiţe ale ancadramentelor şi profiluri care te duc cu gândul la porţile-ghilotină.

În prezent, cetatea nu e suficient de bine pusă în valoare, întrucât planurile urbanistice ale ultimului secol nu au ţinut cont de potenţialul turistic al cetăţii medievale. Ca atare, multe grădini de case au năpădit zidul, „înghiţind” fortificaţia.

Acces la Sebeș

Rută: Alba Iulia – Sebeș (DN 1)

Distanţă de la Alba Iulia la Sebeș: 15 km

Durată: între 15-40 minute, fără popasuri, în funcție de traficul rutier

Florian-Rareș Tileagă