În Gârbova, în anul 1879, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții, iar adevărul e că puține sate din Transilvania aveau un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor pe care îl avea: de a chema oamenii la biserică. Când veți vedea acest turn, în Gârbova, veți ști unde este Cetatea Greavilor. O cetate care se află la mică distanță de Alba Iulia și pe care ar fi păcat să n-o vizitați, dacă tot vă veți afla, de 1 decembrie, în Cealaltă Capitală.
Turnul se înalță din cetate, fiind construit pe fundamentul unui donjon de secol XIII. De altfel, întreaga cetate este din secolul al XIII-lea, când un greav local a ridicat-o în jurul acelui donjon, respectând principiile estetice ale romanicului târziu. Ulterior, în secolele XV-XVI, cetatea a fost trecută în proprietatea comunității, care i-a adăugat o centură de ziduri, prevăzută cu un turn de poartă. Întocmai ca Fleischturm-ul din Câlnic, acest turn avea rol de „frigider natural” pentru slănini. Era locul în care fiecare familie își păstra acest aliment de bază, urmând reguli stricte de depozitare. În turn erau păstrate și fructe, grâne, zarzavaturi, vin și orice aliment care ar fi putut, în vreme de război, să asigure supraviețuirea celor care apărau cetatea. Peste drum de cetate se află un alt monument semnificativ: biserica evanghelică. Falnică, spațioasă și luminoasă ca orice zidire săsească, cu structură de biserică-sală și elemente de gotic timpuriu, locașul este încă activ. Sașii vin la biserică, slujbele se oficiază, la orgă se cântă încă, în ciuda faptului că doar câteva suflete au mai rămas, la Gârbova, din marea comunitate săsească de altădată.
Tezaurul arhitectural din Gârbova este, însă, mult mai mult decât cetatea și biserica din sat. Pe deal, lângă ultimele case, se află încă un monument: bazilica romanică, aflată acum în ruină.
Urcarea spre bazilică, pe un drumeag cu piatră de râu și pomi fructiferi, e perfectă pentru cei care caută evadări din cotidian. Aici, timpul curge înapoi, iar priveliștea bruscă a bazilicii – poartă de fier, ziduri albe, fortificație ovală, turn semeț și un mare „Ort der Ruhe” („loc al odihnei”) de jur-împrejur, adică un mare cimitir săsesc – pare mai degrabă imagine din romanele gotice, decât imagine reală. Bazilica este o construcție de ev mediu, clădită în jurul anului 1280 după rigorile romanicului târziu, pentru ca ulterior structura să fie adaptată goticului. Altarul era datat din 1747, iar orga, din 1894. Azi, rămășițele bazilicii – interesante cel mult pentru fotografi – par a fi doar „carcasa” monumentului amplu de odinioară.
Acces la Gârbova
Rută: Alba Iulia – Sebeș (DN 1) – Gârbova
Distanţă de la Alba Iulia la Gârbova: 41 km
Durată: aproximativ 40 minute, fără popasuri
Florian-Rareș Tileagă