Ce personaje istorice au participat la paradă? Care a fost programul zilei de 20 mai 1929? Cum au fost organizate evenimentele de la Alba Iulia din 1929?Ce poate fi reconstituit cu ajutorul imaginilor expuse la Muzeul Național al Unirii?

Serbările organizate în primăvara lui 1929 la Alba Iulia au fost de dimensiuni biblice, potrivit istoricului Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii.

Evenimentele au fost dedicate împlinirii unui deceniu de la Unirea Transilvaniei cu România, dar au fost organizate la 10 ani și aproape 6 luni de la ultima unire a lui 1918, cea de la Alba Iulia.

Organizarea evenimentului de la Alba Iulia

Beneficiind de sume generoase de bani alocate cu ocazia evenimentului, orașul Alba Iulia  a trecut prin transformări menite să îi îmbunătățească imaginea. Odată cu marile serbări, orașul devenea reședință de județ, preluând această postură de la Aiud.

Comitetul de organizare local îl avea în frunte pe Ioan Pop, om de bază și în organizarea de la 1918, secondat de Florian Medrea ca vicepreședinte, de prefectul județului, Emil Pop, și de primarul orașului, Aurel Sava, urmați de o listă impresionantă de nume implicate.

De exemplu, de subcomisia de propaganda și ordine era responsabil Florian Medrea, poziție similară cu cea pe care o îndeplinise în preajma Adunării Naționale de la 1 decembrie 1918.

 Și tot asemănător, în parte, cu ce se întâmplase la 1918, au existat subcomisii de „încartiruire” (cu cazări pe o rază de 20 km în jurul orașului), de primire, de înfrumusețare a orașului, de propaganda prin presă, sanitară, respectiv pentru organizarea transporturilor.

Imagini de la ședința de antrenament

Pregătirea evenimentului poate fi reconstituită și cu ajutorului unui set de fotografii, achiziționate recent și expuse la Muzeul Național al Unirii, pe parcursul lunii mai 2021.

Fotografiile ne permit să reconstituim o parte din pregătirile pentru marea paradă inclusă în programul evenimentului de la Alba Iulia.

„Cea mai plauzibilă ipoteză este că au fost făcute înainte cu o zi, în 19 mai, atunci când a existat o ședință de antrenament pentru cei ce urmau să defileze în ziua următoare. Astfel se explică și echipamentul incomplet al câtorva dintre ei“

Tudor Roșu, istoric, Muzeul Național al Unirii

Potrivit istoricului citat, aceste informații se verifică în conținutul fotografiilor luate în șanțurile Cetății Alba Iulia. Reenactorii ocupaseră o parte din latura nordică a șanțurilor, în zona Bastionului Carol, iar atmosfera este una destinsă, beneficiind de atenția unor spectatori postați pe zidurile fortificației.

Referitor la pregătirea din 19 mai, presa vremii relata că pe platoul vestic, în aleea tribunelor, „cortegiul istoric face repetiție sub ochii a sute de spectatori. Toate costumele istoriei noastre, de la colonizare și până la Avram Iancu, defilează în ritmul muzicii militare. Legionari, arcașii lui Radu Negru, sutași în zale, costume violent colorate, se perindă într-o lungă și evocatoare theorie [sic!]. Păcat că iluzia e astăzi înjumătățită. Toți domnii, toți prinții istoriei sunt rași. De abia mâine chipurile lor vor căpăta bărbile impozante din estampe”.

Într-una dintre imagini este surprins reenactorul care l-a întruchipat pe Mihai Viteazul, care la parada propriu-zisă  a purtat o barbă artificială. La același artificiu au apelat mai multe dintre personajele participante la paradă.

În alte două imagini sunt surprinși reenactori din epoci amestecate.

În aceeași zonă a șanțurilor apare, într-o altă fotografie de epocă, Episcopul romano-catolic Napragyi.

În zona Bastionului Carol,  a fost surprinsă fotografic o parte din cortegiul istoric, cu fetele Horei Unirii în prim plan.

Imaginea fotografică l-a reținut și pe unul dintre reenactorii medievali, echipat parțial, într-un moment de respiro. Elementele de harnașament par a fi cele de la calul lui Ștefan cel Mare.

Programul zilei de 20 mai 1929, la Alba Iulia

Startul evenimentului a fost dat prin 101 salve de tun.

Bornele programului din prima parte a zilei: Te Deum-ul de la Catedrala Încoronării, discursul patriarhului Miron Cristea, adunarea festivă în Sala Unirii, discursul lui Iuliu Maniu.

Ora 12.30: A început cel mai impresionant moment al programului parada militară și civilă întinsă pe o durată de trei ore. Defilarea a fost primită de prințul regent Nicolae, călare pe un cal alb, în fața tribunei principale rezervată pentru familia regală, regență, guvern și corpuri diplomatice.

Traseul defilării a urmat cursul actualului Bulevard 1 Decembrie, începând din zona Colegiului Horea Cloșca și Crișan (clădirea existând deja la 1929) și urmând câteva sute de metri în linie dreaptă spre nord. Tribuna oficială pare a fi fost amplasată pe axul Catedralei Încoronării, la capătul actualului Parc al Unirii, cu fața spre vest și spatele la cetate. Parada a început cu 100 de călăreți de la Jina, urmați de veteranii Războiului de Independență, veteranii memorandiști, societățile, studenții, voluntarii ardeleni, percum și așa-numitele “150 de steaguri din America” ș.a.

“Întreaga defilare părea un vis. Te frecai la ochi și nu-ți venea să cerzi dacă ceea ce vezi și asculți e aevea sau numai o plăzmuire frumoasă”, notau ziariștii vremii.

Ora 13.30: a început cortegiul istoric, numit uneori și “conductul istoric”.

Potrivit istoricului citat, cortegiul a fost structurat astfel:

1. “Dacii cei pletoși cu balaurii lor de aramă”
2. Romanii – “în sunetul surlelor și al marșurilor victorioase vine cortegiul roman”
3. Descălecătorii/întemeietorii: Radu Negru și Bogdan Vodă (după mai multe interpretări din presă, descălecătorul prezent în paradă a fost, de fapt, Dragoș)
4. Domnitorii: Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare
5. Mihai Viteazul în ipostaza intrării triumfale în Alba Iulia
6. Horea, Cloșca și Crișan
7. Avram Iancu și oamenii săi - Axente Sever, S. Balint, N. Solomon ș.a., plus “ideologul cu glas inspirat de arhanghel al revoluției”, Simion Bărnuțiu.
8. Unirea Principatelor din 1859 era doar simbolizată prin hora “fetelor și nevestelor muntence și modovence, în mijlocul cărota boierii împreunară steagurile în semn de contopire desăvârșită”. Domnișoarele prinse în horă erau, de fapt, elevele Liceului de fete din Alba Iulia.

La începutul paradei, Războiul de Independență fusese reprezentat de veteranii acestuia, iar Marele Război fusese și el prezent de numeroși veterani și invalizi. Această parte fusese însă distinctă de cortegiul istoric.

„Per total, a contat, în mod evident, capacitatea acestui cortegiu, ca tot, de a transmite o imagine coerentă asupra istoriei, de a sintetiza și a explica, de a imprima o direcție precisă epopeei naționale, de care românii prezenți să fie mândri, iar presa străină impresionată“,

Tudor Roșu, istoric,  Muzeul Național al Unirii.

Odată încheiat ceremonialul de pe platoul vestic al orașului Alba Iulia, programul zilei a continuat cu inaugurarea Muzeului Unirii (cu panglica tăiată de Iuliu Maniu) și, finalmente, cu banchetele de la Cercul Militar/Sala Unirii și de la Teatrul Caragiale (n.a. actuala Casă de Cultură a Studenților).

Au curs valuri de aprecieri pentru organizarea și evenimentul, în ansamblu. Critici au fost formulate pe partea de organizare, în special presupusa ignorare a publicului participant, atât în privința posibilității de a vedea evenimentele și în special pe Regele Mihai.

De asemenea,  s-a arătat cu degetul și spre  “slaba rânduielă” în împărțirea mesei populare ce a produs devălmășie, cât și în privința posibilităților de întoarcere acasă a aparticipanților.

Evenimentul a beneficiat și de atenția a numeroși corespondenți de presă și, în consecință, de o largă reflectare mediatică.

20 mai 1929-Alba Iulia,  în cifre:

• 22 milioane de lei bugetul alocat pentru Serbările Unirii;
• 300.000-500.000 de oameni prezenți la evenimentele de la Alba Iulia;
• 101 salve de tun;
• 60 de actori implicați;
• 3 ore a durat parada de la Alba Iulia

Sursa informațiilor și a imaginilor: Muzeul Național al Unirii