Târgul Național de Turism Rural (29-30 septembrie) este, din punctul nostru de vedere, o bună ocazie de a vizita Apusenii. Practic, aflându-vă la Albac, vă aflați, de fapt, la mică distanță de trei mari peșteri ale României. Nu doar ale Țării Moților, ci ale României. Le veți găsi mai jos. Vă invităm să le cunoașteți, cu atât mai mult cu cât vremea, în acest weekend, pare să țină cu noi.

Ghețarul Scărișoara

În Peștera Ghețarul Scărișoara/ Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Dincolo de notorietatea „din oficiu” a Peșterii Ghețarului Scărișoara (ca primă peșteră declarată monument în România, în 1938), există o notorietate reală, care mută Scărișoara din zona vagă a destinațiilor de diafilm, de carte poștală comunistă, în zona destinațiilor contemporane. Iar această notorietate vine nu neapărat dintr-o promovare intensă, bine construită, ci din miile de impresii turistice verbalizate la un pahar de vin, pe bloguri, pe forumuri și în discuții accidentale.

Prin urmare, dacă ar fi să înșirăm motivele pentru care merită să vedeți peștera, cel mai bine ar fi să începem cu cifrele care îi definesc proporțiile și care, pentru speologi, înseamnă aur curat. Portalul peşterii e înalt de 24 m şi lat de 17 m; blocul de gheaţă are un volum variabil (între 70.000 - 100.000 metri cubi), o grosime de 22,5 m şi o vechime de 3.800 ani la bază. Lungimea totală a peşterii e de 700 m, iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri, la 7 m. Ca mărime, ghețarul e primul din Europa și al doilea din lume.

Dar una e să citești niște cifre despre peșteră, și cu totul alta e să cobori în peșteră și să le simți pe pielea ta. Practic, aventura de intrare în Ghețarul Scărișoara începe cu cei 48 m pe care îi veți coborî, pe o scară, de jur-împrejurul unei prăpăstii late de 60 m. Pas cu pas, coborând pe trepte, aerul va fi din ce în ce mai rece și umed. Înăuntru, jos, o punte de lemn vă va duce de la un capăt la altul al peșterii (ne referim aici la interiorul deschis publicului, adică Sala Mare și Biserica), printre stropi de apă care picură din tavan, de pe stalactite, direct în bălțile care acoperă ghețarul. E ca o muzică surdă a timpului milenar care s-a scurs aici; nici măcar cel mai plictisit și insensibil vizitator nu va rămâne indiferent. Cât despre faptul că acolo se află un ghețar, inclusiv în cele mai călduroase veri, speologii spun că peștera funcționează ca o „capcană” de aer rece, pătruns de afară în fiecare iarnă.

Acces la Peștera Ghețarul Scărișoara

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75) – Dobrești – Munună (DJ 750; DC 260)

Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 120 km

Durată: aproximativ 2 ore 30 minute, fără popasuri

Poarta lui Ionele

În Peștera lui Ionele / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Cu un portal enorm și un interior perfect accesibil, care prin amenajarea sa reușește să alunge orice spaime, Peștera Poarta lui Ionele e una dintre cele mai vizitate peșteri din Apuseni. Și este încă una dintre surprizele Țării Moților, fiind aproape de șosea și, totuși, imposibil de zărit de la nivelul drumului. Ca s-o descoperiți, trebuie să ieșiți din mașină, să treceți o punte peste râu, câteva trepte de piatră și o pantă abruptă. Abia apoi vi se va revela, brusc, dincolo de ultimii copaci, imaginea impunătoare a portalului, înalt de 17 m și lat de 12 m. Geologii spun că este o peșteră sculptată în calcare albe, ca multe altele situate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, fiind alcătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. În zona terminală a peșterii veți observa un soi de pâlnie, cu diametrul de 15 m, care se umple cu apă în vremuri ploioase. De remarcat e și izbucul (izvorul cu debit intermitent, funcționând pe principiul sifonului) de la intrarea în peșteră, care țânșește, pur și simplu, din grohotiș.

Acces la Peștera Poarta lui Ionele

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75)

Descrierea accesului: după 1 km de mers, în dreptul râului Ordâncuşa, se vede la stânga un podeţ de piatră. Câţiva metri mai sus urmează o punte de lemn şi apoi o cărare în trepte de piatră, care urcă 100 m printre copaci, de-a lungul unei mici cascade. La capătul cărării, când ieșiți din desiş, veți observa portalul peșterii.

Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 112 km

Durată: aproximativ 2 ore 10 minute, fără popasuri

Peștera de sub Zgurăști

Gura Peșterii de sub Zgurășți / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Dacă există vreun model clasic de peșteră, care să corespundă percepției generale că o cavernă înseamnă neapărat aventură și spectaculozitate, atunci Peștera de sub Zgurăști se încadrează 100% în format. Ascunsă sus, în pădure, într-o scobitură de versant în care nu v-ați închipui că poate încăpea o peșteră și un lac de peșteră (cel mai mare, de altfel, din țară), Zgurăști e un nume care stârnește fiori. De la primii metri de cărare, care urcă de la nivelul râului, până la ultimii, care vă apropie de rezervație, peștera este nu doar aventură și spectaculozitate, ci și pitoresc și intimitate. E un întreg ansamblu de peisaje încă neatinse de mâna omului, așadar vă puteți imagina cu ușurință cât de verde, de sălbatic și de provocator e accesul spre peșteră. Înăuntru vă așteaptă un aven cu diametrul de 40 m, adânc de 50 m, un perete înalt de 80 m și un lac de peșteră, considerat cel mai mare din România.

Acces la Peștera de sub Zgurăști

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75)

Descrierea accesului: drumul spre peşteră e destul de dificil şi solicitant, fiind îngreunat de vegetaţia deasă a versantului. Practic, accesul se face pe poteci neclare şi pe pante repezi care pornesc din zona Zgurăşti (situată deasupra Cheilor Ordâncuşii) sau de la peştera Poarta lui Ionele, faţă de care Peştera de sub Zgurăşti se află la circa 100 m distanţă.

Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 112 km

Durată: aproximativ 3 ore, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă