De sus, fiecare Cetate, Catedrală, Palat devin mai spectaculoase, întrucât detaliile îşi dau mâna într-o imagine de ansamblu. Astfel de filmări, realizate cu ajutorul dronelor, au câte ceva din ochiul atotcuprinzător şi zborul planat al păsărilor.
Mult controversata „dronă“ ne oferă imagini spectaculoase, întrucât ne aduce în faţa ochilor o altă perspectivă. Astfel, a fost surprinsă și Cetatea Alba Carolina de cameramanul Călin Magda.
Fortificația se conturează, şi de la înălţime, ca un amestec de epoci, de la medievalism, la modernism şi actualitate.
Un alt contur prind de la înălţime şi clădirile emblematice din Alba Iulia, din incinta şi din afara Cetăţii Alba Carolina. În imagini se vede cel mai bine conturul fortificaţiei de tip Vauban ridicată de austrieci în urmă cu 300 de ani, ce se întinde pe o suprafaţă de 110 hectare.
În imagini apar clădirile simbol din interiorul fortificaţiei: Catedrala Romano-Catolică-cea mai veche clădire din Cetate; Catedrala Încoronării-aici s-au încoronat Regii României Mari; Palatul Principilor Transilvaniei-edificiul i-a găzduit pe „craii“ Ardealului în vremea când Alba Iulia era capitala Transilvaniei; Palatul Apor-aici au locuit custodele tezaurului Transilvaniei, Ștefan Apor, comandantul trupelor austriece în Transilvania, Ştefan de Steinville; Universitatea-locul este de mai bine de 700 de ani dedicat culturii și răspândirii cunoașterii; fostul Babilon al Cetății-actualul Muzeu al Unirii; Sala Unirii-locul în care s-a decis Unirea Transilvaniei cu România.
Drona a poposit și peste Bisericuța de lemn ce amintește de șederea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, ridicată pe locul vechii ctitorii a voievodului, din 1597.
Obiectul„zburător“ a surprins și Poarta a III-a, cea mai impozantă dintre cele șase porți ale fortificației, Poarta de sud a castrului roman, dar și Piaţa Cetăţii, unde este amenajat Parcul Sărbătorilor de iarnă.
https://www.facebook.com/calin.magda.1/videos/1326281767434282/
Dronele au început să fie accesibile tuturor abia în urmă cu câţiva ani. Înainte, aceste obiecte zburătoare aveau dimensiuni considerabile şi costau şi 30.000 de dolari. Au apărut în ideea de a înlocui cameramanii de televiziune care filmau din elicoptere la diferite evenimente. Erau costuri uriaşe şi presupunea şi personal numeros. Plus că, existau şi pericole de accidente.
Imagine deschidere articol: În prim plan Poarta a III-a Cetății/Sursa: Facebook/Calin Magda
Nicu Neag