Este una dintre cele mai importante cladiri din Romania. Este un loc plin de incarcatura simbolica. Este Sala in care s-au tinut lucrarile Marii Adunari Nationale in istorica zi de 1 Decembrie 1918. Sunt suficiente motive pentru ca fiecare roman sa o treaca pe lista scurta a locurilor ce merita vizitate.

Va intrebati, probabil, de ce a fost aleasa tocmai aceasta cladire ca loc de dezbatere Rezolutiei Unirii de catre cei 1.228 de delegati ai natiunii romane veniti la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918? Motivul a fost unul simplu și, in același timp, pragmatic: era la acel moment cea mai spatioasa cladire din Alba Iulia. Era casina militara in care se tineau, la inceputul anilor 1900, petrecerile armatei austro-ungare, ce era cantonata in Cetate.

Loc de pelerinaj pentru romani

Sala Unirii este locul in care marele om politic ardelean Vasile Goldis a citit in duminica de 1 Decembrie 1918, la ora 12, in plenul Marii Adunari Nationale,  actul fundamental-„Rezoluția Unirii“.

Cele noua articole ale documentului sunt gravate acum in interiorul Salii Unirii, pe peretele de vest. Manuscrisul original se pastreaza la Muzeul Unirii si mai este cunoscut ca „mapa lui Vasile Goldis“.

In Sala Unirii pot fi vazute diferite insemne ale martorilor Unirii: steaguri, medalii, credenţionale (n.a „pasapoartele“, in baza carora au avut acces in Sala Unirii) ale reprezentanţilor oficiali ai naţiunii romane.

In Sala Unirii este expus aparatul foto cu burduf cu care au fost realizate cele cinci fotografii ale Unirii. Samoila Marza, cel care avea sa-si primeasca pe buna dreptate renumele de „fotograful Unirii“, a fost singurul dintre cei peste 100.000 de oameni veniti la Alba Iulia care a avut in „dotare“ un aparat foto. Intrucat nu era fotograful oficial al evenimentului (n.a. acesta a absentat din motive suspecte),  nu a avut acces in Sala. Este motivul pentru care nu avem nicio imagine din interior, ci doar cu multimile. Fotografiile realizate de Samoila Marza pot fi vazute în Sala Unirii.

Foto: Aparatul cu care s-a imortalizat Unirea/Sursa Muzeul National al Unirii

Tot in Sala Unirii este expus si biroul avocatului aradean Aurel Lazar, pe care a fost scrisa „Declaratia de autodeterminare a romanilor din Transilvania“, în 12 octombrie 1918. Actul „netezea“ drumul romanilor ardeleni: desprinderea totala de Ungaria si pregatirea pasilor pentru Unirea cu Romania.

Rolul istoric pe care l-a avut Sala in 1918 este marcat deasupra intrarii. „Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiterna sit”.

Daca nu este loc de tagada ca de la „Râm ne tragem“, la fel de adevarata este si sintagma ca „fiecare roman are radacini la Alba Iulia. Trei secole despart doua momente majore: 1600-Unirea trecatoare din vremea lui Mihai Viteazul si 1918-Unirea Transilvaniei cu Romania. Orasul Alba Iulia a ajuns sa fie cunoscut in timp drept „capitala de suflet a romanilor“ sau „Mecca romanilor“ (n.a. Mecca este cel mai venerat loc din lumea islamica). Daca suntem adeptii ultimului epitet, atunci Sala Unirii poate primi cu usurinta epitetul de „Kabba romanilor“ (n.a. sanctuarul in forma de cub, considerat in religia islamica cel mai sfant lacas de cult).

Sa fim mandri de „Momentul 1918“

Daca sala centrala este dedicata momentului 1918, spatiile laterale gazduiesc o expozitie etnografica. Aici este reconstituit, spre exemplu, un targ din zona Muntilor Apuseni.

Sala este „flancata“ de 33 de busturi care-i reprezinta pe fruntasii care au avut roluri cheie in infaptuirea Unirii.

O ocazie speciala, incarcata de simbolism, pentru a vizita Sala Unirii este minivacanta de 1 Decembrie, cand sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei. Astfel, putem confirma ca suntem mandri de „Momentul 1918“,  ca orasul are are si in zilele noastre capacitatea de a atrage,  asa cum a avut-o in 1918, cand au venit aici peste 100.000 de romani.

Imagine deschidere: Sala Unirii vazuta dinspre vest