Adică Mănăstirea „Buna Vestire” din Pătrângeni. O veți găsi la doi paşi de Zlatna. Calea ferată trece nu departe de zidurile ei şi o mare uzină îi este vecină. Totuşi, mănăstirea n-are nimic de-a face nici cu oraşul, nici cu zgomotul, nici cu cenuşiul industrial al Zlatnei. E, probabil, „vina” copacilor ce înconjoară mănăstirea, ca o protecţie verde. De fapt, odată ce vă veți apropia, verdele se întinde cât vezi cu ochii, improvizând cu succes un mic rai din poieniţele, copăceii şi turlele albe ale mănăstirii.

Din toate aceste motive, mănăstirea poate fi reţeta standard pentru desprinderea de lume, în timp record. E ca o surpriză, oferindu-vă pentru câtva timp un mediu care seamănă cu ceea ştim cu toții că înseamnă viaţa creştină: linişte, rânduială, frumuseţe.

Înfiinţată în 1993, mănăstirea de la Pătrângeni este frumoasă. Ba chiar deosebit de frumoasă, părând tot timpul gata de sărbătoare. Este evidentă grija pentru detaliu şi curăţenie, toate ale mănăstirii fiind chivernisite după cele mai înalte standarde. În mijlocul curţii veți descoperi biserica veche, ridicată în 1910, restaurată apoi în 2005, când a şi fost împodobită cu pictură în frescă. Curtea mai cuprinde biserica nouă, un corp de chilii, o sală de conferinţe, trapeza şi un splendid altar de vară.

În curtea mănăstirii / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Totuşi, începuturile mănăstirii se pierd în negura timpului, atestările documentare despre viaţa monahală de aici datând încă din secolul al XVII-lea. Erau vremurile în care monahii pustnici îşi petreceau zilele în rugăciune şi comuniune cu Dumnezeu, în pustietatea rece a grotelor Munţilor Metaliferi. Acum, însă, în 2018, viaţa de obşte a mănăstirii numără doar câteva suflete.

Muzeul Mănăstirii

Colecţia – constituită în 2005 cu sprijinul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi al Muzeului Mineritului din Bochum, Germania – e mai mult decât bogată, reflectând istoricul acestui ţinut din Metaliferi. Vitrinele conţin materiale arheologice din preistorie (Cultura Coţofeni, era bronzului) şi din epoca romană (cuptoare de producere a mercurului, dat fiind că Zlatna era, în antichitate, centrul administraţiei minelor romane din Dacia). Sunt expuse apoi străvechi costume populare şi ţesături din zestrea fetelor de măritat, specifice Văii Ampoiului. Totodată muzeul adăposteşte atât mărturiile scrise ale lui Martin Opitz, cărturar umanist de secol XVII, despre romanitatea târzie a Zlatnei, cât şi icoane pe lemn şi pe sticlă, carte românească veche şi mărturii ale revoluţiei de la 1848 (cu atât mai mult cu cât Avram Iancu a făcut gimnaziul la Zlatna).

Important! În fiecare vară, la început de august, mănăstirea găzduieşte Tabăra Naţională de Artă Sacră, organizată de mănăstire şi de Centrul de Creaţie şi Cercetare „Sfântul Luca” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Acces la mănăstire

Rută: Alba Iulia – Albac (DN 74 A) – Gârda de Sus (DN 75)

Distanţă de la Alba Iulia la mănăstire: 113 km

Durată: aproximativ 2 ore, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă