+ 24°C

În ochii altora

Acasă / Mihai Tatulici: Componenta culturală din Cetate este un succes greu de imaginat

Mihai Tatulici: Componenta culturală din Cetate este un succes greu de imaginat

Publicat în: 12 iun.. 2017
Autor: Nicu Neag

Mihai Tatulici, cunoscutul realizator TV, și-a lansat la Alba Iulia o carte de bucate dedicată Marii Uniri, în care jurnalistul reface gastronomic România Mare.

Tezaurul Gastronomiei Românești „Borșuri și Ciorbe“ este o colecție de rețete pentru borșuri și ciorbe care se găseau în zonele României Mari. Autorul a adunat într-o carte 184 de reţete, cu 424 de variante. Sunt toate borşuri şi ciorbe gătite de cel puţin 100 de ani.

După lansarea cărții în Sala Unirii, Mihai Tatulici a acordat și un interviu pentru blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro

Reporter: De ce ați ales să lansați cartea la Alba Iulia, în Sala Unirii?

Mihai Tatulici. Dintr-un motiv foarte simplu.  La anul facem 100 de ani de la Marea Unire. Cartea mea nu este o simplă carte de rețete, este o carte care analizează o componentă de bază a tezaurului național românesc, borșurile și ciorbele.

Tatulici (18)

Mihai Tatulici-centrul imaginii-, în timpul lansării cărții în Sala Unirii/Foto Florin Duțulescu

Este cultură imaterială a poporului român. Nu am găsit alt loc mai potrivit, ca semnificație publică,  în care să lansez cartea.

Pe scurt, cum s-ar putea prezenta tezaurul de care vorbiți?

Înseamnă creativitatea țăranului român, pentru că borșurile și ciorbele au fost preluate de la slavi și turci și îmbogățite, au devenit parte a tezauurului gastronomic al românilor. Spun asta, întrucât popoarele slave și turcii nu au atâtea feluri de supe și ciorbe noi. Poporul nostru a trăit cu astea mai bine de o mie de ani, sunt ale noastre,nu sunt ale altora. Este inedit felul în care noi le-am tratat, le-am gospodărit, le-am introdus în etnografia românească.

Tatulici (8)

Participanți la lansarea cărții lui Mihai Tatulici

Mâncărurile sunt legate fie de post, fie de sărbători, de recoltă, de vreme. Mâncărurile acestea sunt ca vinul: dacă nu le ști povestea, nu le guști îndeajuns.

Ați ajuns de nenumărate ori la Alba Iulia. Ce vă leagă de orașul al cărui slogan turistic este „Cealaltă Capitală“

 

Am reușit să-i cunosc povestea și chiar să fiu parte din ea. Am reușit să fac aici 47 de emisiuni TV. Nu exagerez dacă vă spun că am pus umărul la proiectul de reabilitate și punere în valoare a fortificației, prin emisiunile în care am promovat această comoară numită „Cetatea Alba Iulia“ și nu numai.  Îmi amintesc că au fost și multe păreri contra, unii nu înțelegeau că ruina nu se poate transforma în ceva atrăgător, viu peste noapte și fără eforturi mari. Munca de restaurare a Cetății durează mult, e complicată, migăloasă, cere bani foarte mulți. Am simțit să fiu alături de Alba Iulia, chiar dacă în televiziune în acea vreme nu se prețuia știrea bună și nu se prețuiește nici acum. Unii ziceau „ce ne arăți nouă pe unii care defilează în uniformă militară de epocă(n.a. Garda Cetății)“. De fapt, asta era și este istorie vie.

Cred că nu exagerez cu nimic dacă spun că ați făcut pionierat la Alba Iulia, prin campaniile de promovare TV. Ce ați simțit atunci?

Era o miză mare și pentru mine, mai ales că emisiunile în care se vorbește de bine de un loc nu produc breaking news. Însă, eu mi-am asumat acest risc și nu regret deloc. Am spus atunci (n.a.în cadrul emisiunilor TV), o repet și acum. Cetatea este pentru Alba Iulia un nestemat, cu o valoare istorică incomparabilă în Europa. Ar putea putea fi o excepție Sicilia (Italia), acolo găsim straturi istorice cum sunt și cele de aici. Noi avem aici, în Estul Europei, un loc unic , în care sunt așezate toate straturile istorice, începând din anul 1.000 e.n. până astăzi. Trebuie doar să conștientizăm ce avem și să punem în valoare. Așa, Alba Iulia va avea un viitor de 100 de ori mai mare decât în trecut.

Cetatea noaptea aeriana

Cetatea, văzută de la înălțime/Sursa foto: Călin Magda

Cu ce instrumente considerați că s-ar putea atrage și mai mult atenția asupra acestui loc?

Cu un singur concept: Cetate vie. Ea trebuie să trăiască în prezent în toate formele posibile. Dacă ar fi să aleg ceva de care sunt  încântat cu adevărat, vizavi de ceea ce se întâmplă în Cetate, aceea e cu siguranță componenta culturală. Componenta culturală din Cetate este un succes greu de imaginat în România de astăzi, când cultura a ajuns să nu aibă nici măcar prețul unei înghețate pe băț.

Cetatea este, până la urmă,  o scenă în aer liber, cea mai mare din România.

Da, aici vine „Dilema Veche“, aici sunt festivaluri din cultura imaterială,muzică, film,modă, tot ce vrei. Alba Iulia recuperează un trecut și-l duce în viitor într-o formă dintre cele mai emancipate.

Concert Piata Cetatii (1)Concert în Piața Cetății/Sursa foto: Ania Ciolacu

Față de ceea ce ați întrezărit dumneavoastră când ați început seria emisiunilor de promovare a Cetății, în 2007, cum vi se pare transformarea astăzi, după un deceniu?

În momentul în care Cetatea va fi cu deplin a comunității (n.a. incusiv clădirile asupra cărora administrația nu deține acum proprietatea) și administrată la standarde actuale, acest loc va produce pentru Alba Iulia mai mulți bani decât un combinat siderurgic  și cu un nivel de poluare mult, mult mai scăzut. Astăzi, Alba Iulia se joacă cu un viitor de aur, miza este ceva de neimaginat. Bucureștiul nu înțelege,nici restul orașelor nu prea înțeleg, dar cred că acest nivel de așezare geografică,  în inima țării,  a ferit Alba Iulia de cosmopolitismul capitalei. Din acest punct de vedere, modestia orașului Alba Iulia a ajutat la realizarea celui mai important proiect, acela de punere în valoare a Cetății.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia