La români, sărbătoarea creștină și sărbătoarea laică au fost dintotdeauna strâns legate între ele. S-au „alimentat” reciproc cu obiceiuri și tradiții, s-au susținut continuu (chiar dacă nu în mod declarat) și au generat o mulțime de practici și evenimente. Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din județul Alba, este un bun exemplu în acest sens. E organizat în preajma sărbătorii Sfântului Iliei și este, de aceea, o nedeie.

Conform DEX-ului, nedeia este „petrecere câmpenească populară de origine pastorală, organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram”. Sau, ca un al doilea sens, „loc pe vârful unui munte”. În cazul Târgului de Fete de pe Muntele Găina, ambele sensuri sunt perfect valide: evenimentul are loc în jurul unei sărbători creștine și se desfășoară pe culmea unui munte, care măsoară nu mai puțin de 1.467 metri altitudine.

Studiile etnografice spun că nedeile au avut, în vechime, un rol important în viaţa românilor din satele risipite de la munte. Au contribuit la menținerea unităţii etnoculturale şi la întărirea legăturilor sociale dintr-un areal larg. Ele erau totodată instituţii premaritale, cu importante atribuţii în iniţierea şi selecţia maritală, ducând la înrudirea multor familii. Cât despre datele pentru ţinerea nedeilor, apreciate în popor drept „sfinte“, acestea au respectat principalele sărbători ale calendarului bisericesc ortodox din lunile de vară: 24 iunie (Sânziene), 29 iunie (Sf. Petru şi Pavel), 20 iulie (Sf. Ilie), 15 august (Sf. Maria).

Florian-Rareș Tileagă

FOTO: Moț mândru, în Țara Moților / Sursa foto: Mihai Lazăr