Personalităţi celebre ale istoriei, întruchipate de istorici sau voluntari, şi-au depănat propriile poveşti în faţa vizitatorilor veniţi la Alba Iulia pentru „Noaptea Muzeelor“. Altfel spus, au dat viață expoziției Muzeului Național al Unirii, iar publicul a avut acces gratuit la o poveste vie.

Aleea dintre Muzeu şi Sala Unirii era populată sâmbătă, 20 mai, la lăsarea serii, de peste o mie de copii şi părinţi, veniţi să vadă cum prinde istoria viaţă în „Noaptea Muzeelor“.

Localnicii, dar și turiștii au avut ocazia să „comunice“ cu personaje care au scris istorie pe aceste meleaguri.  Organizatorii ne-au reamintit că începuturile orașului Alba Iulia se leagă de Apulum, denumirea latină  a orașului Alba Iulia, provenit din numele dacic al așezării Apoulon. În epoca romană, Apulum era cel mai important centru urban din Estul Imperiului Roman. Unul dintre angajații Muzeului Național al Unirii, istoricul Tudor Roșu, l-a întruchipat pe împăratul Hadrian, în vremea căruia s-au derulat fazele inițiale ale existenței castrului de la Apulum.

Foto: Ania Ciolacu

Atmosfera lumii antice, cu legionari romani, războinici daci, gladiatori și dansatoare, a fost reînviată în fața publicului de trupa de reenactment antic ce activează în municipiu-Garda Apulum.

Foto: Ania Ciolacu

După spectacolul de reconstituire istorică, a urmat „defilarea“ personajelor istorice care și-au legat numele, într-un fel sau altul de Alba Iulia. Personalitățile, echipate corespunzător epocii în care au trait, au fost interpretate de angajați ai Muzeului Național al Unirii sau de voluntari.

Pentru început, publicul a fost transpus în presistorie, de către un bărbat îmbrăcat în piei de animale, cu un comportament destul de bizar. Sălbaticul a ținut să le arate celor prezenți cum a răpus un mamut, unul dintre cele mai mari animale care au existat și pe aceste meleaguri. Omul preistoric este, în realitate, un angajat al Muzeului, Rareș Diodiu.

Foto: Ionuț Văidean

După personajul cu comportament nemanierat, vizitatorii au avut ocazia să admire o Regină care amintea de vremea în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei, între 1541-1699. Altfel spus, timp de aproape 150 de ani, Alba Iulia a fost  cel mai important oraș din Transilvania. Venită la Alba Iulia de la Budapesta, Regina Isabela a fost una dintre cele mai frumoase şi cultivate femei ale epocii sale. Fiul său, Ioan Sigismund, a fost primul Principe al Transilvaniei. Isabela își doarme somnul de veci în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia.

Foto: Ionuț Văidean

În același secol, al XVI-lea, Mihai Viteazul își lega definitiv numele de Cetatea Alba Iulia, unde a locuit și activat în scurta perioadă în care a condus destinele principatului Transilvaniei. Personajul, întruchipat de un voluntar, purta o mantie amplă, capul îi era acoperit  de celebrul său buciuman, căciula cu mănunchi de pene în partea dreaptă, iar buzduganul îl ținea trimfător în mâna stângă. Asta, întrucât cronicile vremii atestă că Mihai Viteazul era stângaci.

Foto: Ionuț Văidean

Și, pentru că evenimentul se întâmpla în cea mai mare Cetate din România, Cetatea Alba Carolina, organizatorii au ținut să fie „prezent“ în fața publicului însuși Giovani Morando Visconti. Este arhitectul italian care a întocmit planul fortificației, a cărei piatră de temelie s-a pus în urmă cu 301 ani. Visconti își doarme somnul de veci la Alba Iulia, în Catedrala Romano-Catolică.

Foto: Ionuț Văidean

Între zidurile Cetății Alba Carolina s-a scris și epilogul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan. În fața publicului a „defilat“ și Horea, cel care a devenit, în timp, un simbol al rezistenței românilor.

Foto: Ionuț Văidean

Și Avram Iancu, un alt simbol al rezistenței românilor din Transilvania, a „înviat“ în „Noaptea Muzeelor“.

Foto: Ionuț Văidean

Prin ținuta sa, Pelagia Roșu ne-a reamintit de Belle Époque. În plus, a venit să ne demonstreze că mișcarea feministă are rădăcini și în Transilvania secolului al XIX-lea, când la Alba Iulia, Blaj funcționau comitete de femei.

Foto: Ionuț Văidean

Momentul 1918 a fost adus în fața publicului de Garda Naţională de la Alba Iulia, trupa de reenactment ce aduce în prim plan ziua de 1 Decembrie 1918, când în Sala Unirii s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Trupa este formata din soldati, echipați in uniforme specifice armatei austro-ungare. Garda este un prim pas al valorizării istoriei „Unirii“ prin reenactment.

Foto: Ania Ciolacu

„Sunt primul primar român al oraşului Alba Iulia“, așa s-a  prezentat  vizitatorilor Camil Velican, interpretat de istoricul Liviu Zgârciu. „Am fost numit primar, nu ales“, a ținut să sublinieze Velican. „Am organizat multe evenimente, inclusiv momentul Încoronării din 1922“.

Foto: Ionuț Văidean

În scurt timp, în bătaia aparatelor foto şi a telefoanelor inteligente au „intrat“  Regii României Mari,  Ferdinand şi Maria, care s-au încoronat la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922.

După ce a „defilat“ în fața publicului, fiecare personaj istoric și-a „ocupat“ locul, potrivit perioadei în care a trăit, în expoziția de bază a Muzeului Național al Unirii și în Sala Unirii. Astfel, vizitatorii au avut ocazia să afle povestea exponatelor din gura personalităților marcante care și-au legat numele de Alba Iulia pentru totdeauna.

Foto: Ania Ciolacu

Muzeul Naţional al Unirii a dat, din 2010, evenimentului „Noaptea muzeelor“ un concept special „Noaptea în care istoria prinde viaţă“, tocmai în ideea de a pune în valoare atât patrimoniului expoziţional de care dispune, dar şi impresionanta istorie a judeţului Alba şi a oraşului Alba Iulia.

Muzeul Național al Unirii este locul în care vă puteți întoare în preistorie, puteți  zăbovi în vremea dacilor și romanilor, trece prin Evul Mediu, „participa“ la Răscoala lui Horea, dar și la Războaiele Mondiale. Recomandarea noastră este să vă  programezi cel puțin o oră pentru a-l vizita. Față în față cu Muzeul este Sala Unirii, locul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Program vizitare: Marți-Duminică, între 10.00-19.00.

Imagine deschidere articol: Ferdinand şi Maria, la Noaptea Muzeelor/Credite foto: Ionuț Văidean