Ce legătură există între cele trei fortificații de la Alba Iulia și tradiția porțelanului în oraș? Echipa unui hotel din Alba Iulia a reușit să le aducă sub aceeași „umbrelă“ vizuală și să le exprime artistic...pe perete.

Povestea Cetății se scrie zi de zi. O povestea mai puțin spusă este cea a porțelanului, a cărui producție are la Alba Iulia o tradiție de aproape 50 de ani. Se poate face o legătură între cele două povești?

Cu un răspuns practic a venit echipa Hotelului Transilvania din Alba Iulia.  Cu ajutorul istoricilor și artiștilor a reușit să aducă sub aceeași „umbrelă“ vizuală atât povestea celor trei fortificații de la Alba Iulia, cât și tradiția porțelanului. Pentru a transpune proiectul în practică s-au folosit de 80 de farfurii de dimensiuni și nuanțe diferite, produse de fabrica „IPEC“ din Alba Iulia.

„Fortificațiile“ de porțelan

Sistemul de „fortificații“ din porțelan este amplasat în restaurantul hotelului, pentru a fi văzut și descoperit de fiecare client în parte.

Povestea orașului „celor trei fortificații“ a început în urmă cu aproape 2.000 de ani, atunci când împăratul roman Traian a hotărât să trimită la Apulum o legiune romană, Legiunea a XIII-a Gemina. Hotărârea a fost sinonimă cu ridicarea castrului de la Apulum (n.a.denumirea romană a orașului Alba Iulia).  În opera de artă la care facem referire, conturul fostului castru este redat cu ajutorul a patru farfurii de porțelan vișinii, sub forma unui pătrat.

Zidurile fostului castru au fost folosite și de medievali pentru a se apăra în fața migratorilor.Cetatea medievală a Bălgradului a fost supusă mai multor atacuri, ceea ce a dus la distrugerea parțială a zidurilor. În sistemul de „fortificații“ din porțelan este marcată cu farfurii oranj. Sunt redate și cele două bastioane din cărămidă păstrate până în zilele noastre: Bethlen și Sașilor.

Cetatea ridicată de austrieci în urmă cu 300 de ani, Alba Carolina, înglobează atât elemente ale Castrului roman, cât și ale Cetății Bălgradului. Artiștii care au conceput opera de artă i-au redat forma de stea, prin marcarea celor șapte bastioane cu farfurii albe pe care au pictat câte o imagine reprezentativă. Pentru cei care nu cunosc ordinea bastioanelor în teren, luăm ca punct de reper Poarta a III-a a Cetății. De aici,  spre sud, în sensul mersului acelor de ceasornic, se află bastioanele: Eugeniu de Savoia, Steinville (Sf. Ștefan), Trinitarienilor, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Elisabeta și Sf. Capistrano (Transilvaniei).

Cum bastioanele poartă denumiri speciale, legate de numele unor patroni laici sau religioși, artiștii au ales să-l reprezinte pe fiecare printr-un simbol reprezentativ. Bastionul Eugeniu de Savoia este evidențiat printr-un monoclu, de care s-ar fi folosit prințul pe terenul de luptă. Printr-o biserică este marcat bastionul Sf. Ștefan, făcând referire la primul martir, Sf. Ștefan, pe ale cărui moaște s-a clădit biserica și locul de rugăciune pentru credincioși. Prin două mâini împreunate, semn de rugăciune, este simbolizat bastionul Trinitarienilor. O sabie înconjurată de flăcări ne spune că avem în față bastionul Sfântul Mihail. Bastionul Carol este reprezentat prin monograma împăratului Carol al VI-lea: două litere „C“, încadrând cifra romană „VI“ . O coroană de regină ne spune că privim bastionul Sf. Elisabeta. Printr-o cruce dublă este simbolizat bastionul Sf. Capistrano.

Traseul celor Trei Fortificații

La Alba Iulia există și un tarseu turistic dedicat celor trei fortificații. Este ca o „mașină“ a timpului, care te poartă de-a lungul a 2.000 de ani de istorie. Și, asta pentru că aici puteți descoperi urmele a trei Cetăți, din epoci diferite: castrul roman de la Apulum, Cetatea medievală și Cetatea de tip Vauban, a cărei piatră de temelie s-a pus în 4 noiembrie 1715. Prin gradul de conservare, putem spune că este unic în România. Este locul „călcat“ anual  de  mii de turiști.

Nicu Neag