Prima sinagogă de zid din Transilvania, redeschisă publicului

Publicat în: 
27 noiembrie 2017

Localnicii, dar și turiștii care ajung în Alba Iulia pot (re)descoperi singura sinagogă din oraș, dar și din județul Alba. Edificiul a fost, timp de șase ani, într-un amplu proces de restaurare.

 Pe lângă lucrările propriu-zise de restaurare, procesul a implicat și lucrări de revizie, recondiționare, schimbare mobilier, dotare cu sisteme de sonorizare, de supraveghere audio-video, de alarmare.

Costul lucrărilor, derulate în perioada 2012-2017,  a fost de 297.000 de dolari. Suma a fost asigurată de Guvernul României și Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic.

Cei interesați să redescopere Sinagoga, trebuie doar să–și anunțe vizita pe pagina oficială de Facebook a Comunității Evreilor din Alba Iulia sau pe adresa de email oficială a comunității, comevalba@gmail.com.

 Singura sinagogă din Alba Iulia și din județul Alba

Sinagoga a fost inaugurată în 1840, pe vremea rabinului Iezechiel Paneth, al cărui nume îl poartă.

Construcția este una sobră, dar îmbină, totuși, vizibile elemente arhitecturale ținând de stilurile baroc și neoclasic.

Cele trei „mingi” metalice de pe fațada Sinagogii sunt trei ghiulele rămase în zid încă din vremea Revoluției de la 1848-1849. După aproape un secol, în 1938, Sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă. Au fost afectate atunci un perete și mobilierul, din fericire nu au fost și pierderi de vieți. Autorii atentatului nu au fost descoperiți, unele zvonuri îndreptându-se spre legionarii români, altele indicând făptași maghiari. O plăcuță de pe peretele de răsărit al navei centrale amintește de episodul din 1938.

La intrarea în Sinagogă există o încăpere folosită altădată ca închisoare, probabil, pentru cei care comiteau delicte religioase. Tot aici poate fi văzută și chiuveta folosită pentru ritualul religios al spălării mâinilor.

Clădirea are o singură navă, o sală mare de adunare, în mijlocul căreia se află bima, podiumul de pe care se citea Tora, cartea sfântă de căptâi a evreilor. Pe peretele de răsărit se află aron kodeș, dulapul în care sunt ținute sulurile Torei.

Femeile aveau acces în Sinagogă doar la etaj, printr-o intrare separată, în așa numita „Sala femeilor”.

Cea mai veche comunitate izraelită din Transilvania

Scăderea numărului de evrei din Alba Iulia face ca minianul, cvorumul de rugăciune, cu zece bărbați evrei care cunosc ritualul, să nu fie asigurat. Este motivul pentru care ceremonialul religios nu se mai poate desfășura. La marile sărbători, întrunirile comunității au loc într-o sală mai mică a Sinagogii.

Alba Iulia găzduieşte cea mai veche comunitate izraelită din Transilvania, cu activitate neîntreruptă până astăzi. Evreii au ajuns în capitala Principatului Transilvaniei, în Alba Iulia, în urma unui privilegiu dat de Principele Gabriel Bethlen, în 1623. Începuturile comunităţii israelite din oraş sunt legate de evreii sefarzi, veniţi dinspre sud. Chiar dacă, ulterior, membrii comunităţii au fost de provenienţă nordică şi nord-estică, practicanţi ai ritului aşchenaz, la Alba Iulia a existat o singură conducere, un singur rabin şi un singur cimitir.

Sursa imaginilor: Facebook/ Comunitatea Evreilor Alba Iulia

Nicu Neag

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alba-Iulia-Trip-Advisor-Certificat-de-excelenta-2018

Documentar

e-Accesibilitate

Suntem alături de persoanele cu deficienţe. În acest sens, oferim serviciul de e-Accesibilitate SensusAccess tuturor celor interesaţi, în mod gratuit.

Pentru a vizita pagina dedicată şi a folosi SensusAccess, Vă rugăm daţi click aici.

Alba-Iulia-Europe-Direct

Viziteaza Alba Iulia envelopephonemap-marker linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram