Alba Iulia, orașul al cărui slogan turistic este Cealaltă Capitală, este prezentat de jurnaliștii de la revista „Sinteza“ drept locul din România care s-a reinventat dintr-un banal oraş de provincie, devenind noua bijuterie turistică urbană a României.

„Aflată în infarct înainte de 2008, inima istorică a oraşului, cuprinsă de zidurile cetăţii de tip Vauban, a fost resuscitată şi bate din nou, cu puls de sprinter. Investiţiile masive făcute de administraţia locală au jucat rolul defibrilatorului. Alba Iulia este campioana naţională la atragerea de fonduri europene în perioada 2007 – 2016, cu 815 euro pe cap de locuitor, în total 51,7 milioane de euro. Aproape toate s-au dus în reabilitarea centrului istoric. Este şi un pic de ironie a istoriei în această valorizare, în sensul că bunul cel mai de preţ al oraşului supranumit „Cetatea Unirii” este cetatea construită de austrieci în prima parte a anilor 1700. Dar să dăm cezarului ce este al cezarului – Alba Iulia a devenit o destinaţie turistică de primă mână, reinventându-se dintr-un banal oraş de provincie, de care nu îşi aducea nimeni aminte decât de 1 decembrie“, astfel își încep amplul reportaj despre Alba Iulia jurnaliștii de la „Sinteza“, care ne invită la o plimbare prin cele trei capitale ale Unirii din 1918-Cernăuți, Chișinău, Alba Iulia.

Monumente emblematice

În opinia acestora, Alba Iulia nu se poate compara ca dimensiuni cu Cernăuţiul şi, mai ales, cu Chişinăul, dar este noua bijuterie turistică urbană a României.

„Orașul Unirii“ Transilvaniei cu România este catalogat drept locul cu cea mai mare aglomeraţie pe metru pătrat de monumente emblematice pentru epoci, stiluri şi culturi diferite, din ţară.

„De la arhitectura militară romană (Muzeul Principia, porţile castrului Legiunii a XIII-a Gemina) până la stilul romanic al secolului al XIII-lea (Catedrala Romano-Catolică), sau eclecticul românesc de început de secol XX (învecinata Catedrală a Încoronării), trecând prin gotic, renaştere şi baroc, de-a lungul liniilor unor edificii ca Palatul Princiar, Palatul Episcopal, Clădirea Babilon (Muzeul Unirii), Sala Unirii, Palatul Apor, Biblioteca Batthyaneum etc, toate acestea clădite, pe rând, de romani, maghiari, austrieci şi români. Majoritatea acestor clădiri se prezintă în condiţii bune, cu un plus pentru Palatul Apor şi un minus pentru Biblioteca Batthyaneum şi Palatul Princiar. Ultimul face însă obiectul unui proiect de reabilitare de circa patru milioane de euro, care îl va transforma într-un muzeu.

Dintre toate, catedrala romano-catolică este cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania.

Stilul romanic  este completat cu elemente gotice, renascentiste şi baroce. Capela Lazo este emblematică pentru Renaşterea transilvăneană. În interiorul bisericii se află sarcofagul lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.

Lângă ea, Catedrala Încoronării a fost construită între 1921-1922, fiind o sinteză a mai multor stiluri arhitectonice româneşti. În 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi aici ca monarhi ai României Mari.

Palatul Princiar a fost reşedinţa principilor ardeleni în perioada Transilvaniei cvasi-independente. Clădirea nu este spectaculoasă, fiind cunoscută în epoca de maximă înflorire a principatului mai ales pentru luxul din interior.

Palatul Episcopal a făcut parte din acelaşi complex de clădiri cu Palatul Princiar, în 1715 fiind atribuit Episcopiei Romano-Catolice. Interesantă este faţada, cu o fereastră dispusă total asimetric faţă de celelalte.

În partea cealaltă a centrului istoric, Palatul Apor este probabil cea mai frumoasă clădire a întregului ansamblu de monumente albaiuliene. A fost ridicat în a doua parte a secolului al XVI-lea în stilul Renaşterii târzii, fiind înfrumuseţat ulterior cu elemente baroce. Construită de magnatul ardelean Ştefan Apor, clădirea a fost mai târziu reşedinţa comandantului garnizoanei austriece. Acum adăposteşte rectoratul Universităţii „1 Decembrie 1918”. Chiar lângă acest palat se profilează, masivă şi austeră, clădirea Bibliotecii Batthyaneum, cu o extraordinară colecţie de manuscrise şi incunabule medievale, cel mai vestit fiind Codex Aureus.

Piaţeta din centrul nucleului istoric găzduieşte Muzeul Principia, construit din sticlă, peste clădiri din castrul Legiunii a XIII-a Gemina. Se păstrează foarte bine in situ, o instalaţie de încălzire subterană, numită „hypocaust”.

Imediat lângă, se găseşte Clădirea Mailath, care adăposteşte Universitatea „1 Decembrie 1918”. De partea cealaltă a piaţetei, se intră pe Traseul celor Trei Fortificaţii, operat privat, una din experienţele de neratat pe care le oferă oraşul. Această rută te poartă pe lângă castrul roman, cu o poartă de intrare reconstruită fidel, într-o încăpere din Bastionul Saşilor, pe la câteva puncte de belvedere şi la o platformă de artilerie cu replici ale unor tunuri de epocă“.

Dar, dincolo de orice alt obiectiv, 2018 este anul Muzeului Naţional al Unirii şi al Sălii Unirii.

#AlbaIulia pe smartphone

În articol sunt prezentate și recomandări penru turiști, dar soluțiile la care pot apela pentru a (re)descoperi istoria orașului cu ajutorul telefonului mobil.  „Aplicaţia de mobil e-Alba Iulia exploatează dispozitive cu bluetooth, denumite beacon. Aceste „beacons” transmit către telefonul pe care rulează aplicaţia informaţii despre obiectivele turistice sau edilitare din jur. De exemplu, dacă ajungeţi în apropiere de Muzeul Unirii şi aveţi instalată aplicaţia, veţi primi o notificare pe mobil că aveţi la dispoziţie informaţii noi. Accesând aplicaţia, veţi putea deschide o pagină cu informaţii despre muzeu.Altă tehnologie, mai puţin nouă, dar foarte folositoare, o reprezintă plăcuţele cu coduri QR, instalate în 64 de locuri. Odată scanate cu telefonul mobil, codurile QR deschid o pagină web cu informaţii despre obiectiv. Astfel de tehnologii permit vizitarea virtuală a unor clădiri precum Palatul Episcopal, Batthyaneumul, care altfel nu poate fi vizitat decât cu programare prealabilă, sau Palatul Princiar, deocamdată închis“.

Reportajul complet îl puteți citi în link-ul: http://revistasinteza.ro/celelalte-capitale-cernauti-chisinau-alba-iulia/

Intertitlurile aparțin https://viziteazaalbaiulia.ro

Nicu Neag