- -1°C

De vizitat în Alba

Acasă / Romândria lui Achim

Romândria lui Achim

Publicat în: 20 oct.. 2018
Autor: Rares Tileaga

Despre Achim Emilian nu e simplu să scrii. Oricum ai întoarce-o, oricum ai potrivi fraza, tot la cuvinte mari ajungi, ceea ce, probabil, pe mulţi cititori i-ar plictisi. Pentru că pur şi simplu nu i-ar convinge. Problema e că Achim Emilian, azi în vârstă de 78 de ani, a făcut atât de multe pentru lumea care l-a odrăslit, în care a muncit şi care îl defineşte – adică Apusenii –, încât e imposibil să nu rămâi uimit pentru multă vreme.

 

Motivul? De zeci de ani, în satul Almaşu Mare de lângă Zlatna, Achim Emilian face din propria casă un muzeu incredibil de complex, la care a muncit o viaţă şi pentru care, spune el, a dat totul. De fapt, nici nu trebuie să vă spună sau să vi se justifice… Muzeul vorbeşte de la sine, prin miile de obiecte culese de Achim din zestrea populară a Munţilor Apuseni.

 

Omul, săteanul, muzeograful Achim

 

Nu l-am întâlnit la muzeu, ci pe un şantier din Zlatna, unde nu l-am putut fotografia și unde dădea o mână de ajutor câtorva muncitori mai tineri decât el. La 78 de ani, însă, e mai activ decât ai crede, fiind, prin excelenţă, omul fără stare. La cât a lucrat, s-ar putea odihni două vieţi şi, totuşi, nu-l auzi vreodată vorbind despre cât a lucrat, cât a dres sau cât a scris (are, deja, cinci volume de etnografie publicate…), ci despre ce mai are de gând să facă. Şi ţi-o spune blajin, cu smerenie în privire, parcă scuzându-se că este el omul ales de Dumnezeu să facă, în Almaşu Mare, o lucrare atât de bună. O lucrare românească 100%, pe nume Muzeul „Achim Emilian. Comoara Apusenilor”.

Aparate foto vechi / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

La prima vedere, privit din stradă, muzeul pare opera puerilă şi împopoţonată a unui arhitect lipsit de gust. Nu vă lăsați, însă, păcăliți. De cum intrați, descoperiți o cu totul altă lume, în care mii de exponate parcă vă copleşesc într-o diversitate şi, totuşi, logică uluitoare. Îngrămădite pe rafturi, atârnate de grinzi, puse în vitrine sau înşirate lângă pereţi, muzeul musteşte de folclor străvechi şi modern, de la monede romane, la patefoane încă funcţionale. Este mica Românie a lui Achim Emilian. Romândria lui Achim, ţăranul-etnograf, ţăranul-scriitor.

 

Aventura unui muzeu privat

 

Antichități / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Începuturile muzeului trimit la anul 1979, în epoca „de aur” a demolării satelor româneşti. Speriat de acest scenariu, Achim Emilian n-a mai stat pe gânduri şi a pus bazele colecţiei prin câteva obiecte din casă, apoi din sat, după care a bătut la porţile satelor învecinate şi tot aşa, până la hotarele Ţării Moţilor. Curând, muzeul însuma deja câteva sute de obiecte. N-au lipsit nici gurile rele, Achim fiind ţinta a tot soiul de bârfe şi răutăţi, în special fiindcă muzeul părea o prosperă afacere personală, adică o imposibilitate în regimul comunist. Dar „am dus greul, n-am dat înapoi”, ne asigură omul, cu un zâmbet amar. A venit apoi anul 1990, care a adus, peste noapte, un val de aşa-zişi colecţionari, ce băteau uliţele satelor în căutare de obiecte vechi. Achim, însă, căuta să primească aviz de la Ministerul Culturii pentru recunoaşterea muzeului său privat. L-a primit în 1993, cu chiu, cu vai, fiind, de altfel, primul muzeu privat din România de după 1989. Dar spaţiul de expoziţie rămânea, încă, extrem de redus (o încăpere de numai 60 mp), obligându-l pe muzeograf să construiască alte încăperi până la suprafaţa actuală de 400 mp. În prezent, muzeul totalizează aproximativ 15.000 de exponate, acumulate prin forțe proprii și, uneori, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi al Primăriei din Almaşu Mare.

 

Colecţia

În muzeu / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Fără doar şi poate, colecția pare să aibă tot ceea ce ţine de satul românesc. Nu e chiar aşa, dar impresia asta e trecând printre exponate. Veți găsi obiecte de arheologie, armament, agricultură, minerit, etnografie, artă populară, numismatică, medalistică, carte veche şi, cireaşa de pe tort, curiozităţi (rechizite şcolare din 1915, steag tricolor din cânepă din secolul al XIX-lea, aparate foto, etc.). În plus, curtea muzeului adăposteşte o casă ţărănească veche de 180 de ani, cu obiecte casnice din acea perioadă; tot acolo, în aer liber, veți mai găsi moară de apă, moară de vânt, o expoziție de atelaje agricole, o secție de arheologie, o secție mecanică și, mai ales, un șteamp de minereu (încă funcțional). De asemenea, în curtea muzeului există două vagonete de minerit (pentru transport minereu și personal), o gură de galerie şi o statuie de artificier (maistru responsabil cu dinamitarea), reproducere după o statuie din 1960, creată de un deţinut politic, închis în colonia de la Albini.

Casa ţărănească / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Important! Pentru a vizita muzeul, sună la 0743 050 848. Îţi va răspunde însuşi muzeograful Achim Emilian.

 

Atenţie! Drumul spre Almaşu Mare este înşelător datorită absenţei unor indicatoare rutiere. După ce intri pe şoseaua DJ 705, care se deprinde la stânga din DN 74 la ieşire din Zlatna înspre Abrud, urmează la dreapta ieşirea către Almaşu Mare. Fii foarte atent, întrucât nu există indicator rutier, ci doar un panou turistic al pensiunii „Casa David”.

 

Florian-Rareș Tileagă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Viziteaza Alba Iulia