Cum poţi fii sigur că ai văzut un loc superb? Simplu: nici nu ştii cu ce să începi. E cel mai bun semn că te-ai întors de undeva unde sufletul ţi s-a umplut de atâta bine, încât l-ai da mai departe printr-o mie de cuvinte pe minut. Sună cunoscut? Dacă da, înseamnă că ați fost măcar o dată la Gheţarul Scărişoara. Dacă nu, aveți ocazia acum, în iulie, cu ocazia Târgului de Fete de pe Muntele Găina.

De cum veți intra pe portiţa metalică ce duce la gheţar, aerul este cu totul altul. Temperatura scade din ce în ce şi o veți simţi din primele minute, cu fiecare treaptă coborâtă de-a curmezişul pereţilor uriaşi dinspre gura peşterii. E avenul Gheţarului, cu un diametru de 60 m, pentru care e bine să aveți îmbrăcăminte groasă şi încălţăminte rezistentă la gheaţă. Aveți de parcurs nu mai puţin de 48 m adâncime, în acest hău care se cască ameţitor, ca un abis. Dar aveți mare grijă, fiindcă scara metalică e îngustă şi periculos de umedă, la gura peşterii, unde gheaţa îmbracă totul. De asemenea, aviz celor cu rău de înălţime! Nu e nici cald, pe măsură ce veți coborî: frigul e undeva între -1⁰C şi +4⁰C, ca să nu mai vorbim de umezeala care pătrunde până la oase. Partea plină şi foarte plină a paharului, însă, e priveliştea dinăuntru...

Intrarea în Ghețarul Scărișoara / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Într-adevăr, nu vă vor ajunge cuvintele ca să descrieți ce vedeți, de la portalul gigantic al peşterii (larg de 17 m şi înalt de 24 m), la splendoarea bizară a decoraţiunilor de gheaţă. Din loc în loc, tavanul picură stropi de apă şi îi veți auzi peste tot împrejurul vostru, ca o muzică surdă a veacurilor ce s-au scurs şi se vor mai scurge aici. Dincolo de toate, însă, gândul că acest decor durează de mii de ani vă va umple de fiori. De fapt e considerat a fi cel mai mare gheţar din lume, prezenţa sa datorându-se faptului că peştera e o „capcană” de aer rece, pătruns de afară în fiecare iarnă. Cât despre atracţiile Scărişoarei (fiind prima peşteră declarată monument al naturii din România, în 1938), vorbim de Sala Mare şi „Biserica”, o sală bogat ornamentată cu stalagmite de gheaţă. Încă de la intrare te întâmpină un dom de gheaţă, precum şi podeaua Sălii Mari, constituită dintr-un bloc compact de gheaţă.

Ar mai fi încă două zone profunde ale peşterii, unde accesul e interzis publicului larg, adică Rezervaţia Mare (intrarea se face pe o pantă înclinată numită Topoganul de Gheaţă, unde pot fi întâlnite formaţiuni de gheaţă permanente sau temporare, dar şi concreţiuni calcaroase) şi Rezervaţia Mică (cu o diferenţă de nivel de 18 m pe verticală, putându-se vedea masa de gheaţă, în care impurităţile au ajutat la stabilirea vârstei). Cercetările au scos la iveală mărimile reale ale miracolului de la Scărişoara. Cifrele sunt uluitoare: blocul de gheaţă are un volum de peste 100.000 m³, o grosime maximă de 22,5 m şi o vechime de 3.800 ani la bază. Lungimea totală a peşterii este de 700 m, iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri, la 7 m.

Punte de lemn în Ghețarul Scărișoara / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Acces la Peștera Ghețarul Scărișoara

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75) – Dobrești – Munună (DJ 750; DC 260)

Descrierea rutei: ghețarul se află în Parcul Natural Apuseni. Accesul pornește din centrul Gârdei de Sus. Din DN 75, înspre Arieșeni, faci dreapta în direcția satului Gârda Seacă. După 2 km de mers, înainte de a intra în sat, se desprinde la dreapta un drum abrupt (vezi indicatorul turistic) și îngust, ce urcă în serpentine până la parcarea din apropierea ghețarului. Drumul e asfaltat şi accesibil oricărui tip de autovehicul, inclusiv celor cu garda joasă. O altă variantă de drum (la rândul său asfaltat) pornește tot din centrul Gârdei de Sus, dar trece prin Cheile Ordâncușii, pe DJ 750 și presupune o călătorie mai lungă.

Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 120 km

Durată: aproximativ 2 ore 30 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă